La 14 februarie 2018 se împlinesc 130 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Capitalei, cu valoare de simbol.

Clădirea Ateneului Român a fost construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Paul L. Albert Galleron, la iniţiativa unui grup de intelectuali, în frunte cu dr. Constantin Esarcu, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu ş.a., care îşi propuseseră să dăruiască Bucureştiului o sală încăpătoare, destinată manifestărilor muzicale de înaltă ţinută artistică, potrivit lucrării ''Enciclopedia geografică a României'' (Ed. Enciclopedică, 2002).

Fondurile pentru ridicarea acestui edificiu au fost strânse prin subscripţie publică reprezentând răspunsul la faimosul apel ''Daţi un leu pentru Ateneu'', consemnează volumul ''Construcţii monumentale'' (ing. Dinu-Teodor Constantinescu, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989).

În elaborarea proiectului de construcţie, arhitectul francez i-a avut alături pe marii arhitecţi ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino. Proiectul edificiului a fost astfel elaborat încât să se poată folosi fundaţia deja turnată a unui manej al "Societăţii Ecvestre Române".

Foto: (c) ANDREEA POPESCU / AGERPRES FOTO - Ateneul Român fotografiat de la 50 m înălţime

Lucrările au început la 26 octombrie 1886 şi au continuat până în 1897, însă clădirea Ateneului Român a fost inaugurată la 14/26 februarie 1888. Aici şi-a desfăşurat activitatea Societatea "Ateneul Român'' înfiinţată în 1863 de naturalistul Constantin Esarcu, unul dintre cei mai fervenţi iniţiatori şi susţinători ai acţiunilor culturale de la acea vreme. A fost fondatorul şi altor societăţi, precum "Societatea Amicilor Instrucţiunii", "Filarmonica".

În 1895, după plecarea arhitectului Albert Galleron, lucrarea a fost continuată de arhitectul Leonida Negrescu care a executat aripa posterioară a clădirii, folosită mult timp ca pinacotecă.

Construită în stil neoclasic, clădirea Ateneului Român este, prin varietatea materialelor, feroneria şi decoraţia interioară bogată, policromă, un exemplu reuşit de îmbinare a clasicismului cu spiritul eclectic francez de la sfârşitul secolului al XIX-lea, notează volumul amintit mai sus.

Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO - Concert de gală în deschiderea ediţiei 2016 a Concursului Internaţional 'George Enescu', la Ateneul Român

Cupola Ateneului a fost proiectată de inginerul Elie Radu, forma circulară a sălii Ateneului fiind determinată de existenţa fundaţiilor executate pentru destinaţia iniţială a construcţiei. Decoraţiile au fost realizate de italianul Napoleone d'Este şi germanii Kubles, N. Schwalbach şi F. Elsner, iar fresca circulară, din sala de concerte, îi aparţine pictorului Costin Petrescu (1872-1954) din Piteşti. Realizată între 1933-1939, aceasta este lată de 3 metri şi lungă de 75 de metri şi se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Foto: (c) AGERPRES FOTO - Interior Ateneul Român (placă fotografică)

Clădirea are aspectul unui templu ionic cu şase coloane frontale şi două laterale. Marele hol circular de la intrare este înconjurat de 12 coloane dorice care susţin sala de concerte. Patru scări monumentale în spirală, de tip baroc, din marmură de Carrara, formează balcoane la etajul intermediar şi fac legătura cu sala de concerte acoperită cu cupola decorată policrom şi anexele (birouri, săli de repetiţii, cabine pentru solişti şi dirijor etc.). Acoperişurile celor patru scări formează mici cupole care înconjoară cupola mare (28,5 m diametru) înălţată pe un zid circular străpuns de 20 de ferestre, notează https://www.fge.org.ro/filarmonica/istoric-ateneu/.

După o serie de transformări (1924-1928, arhitect I. Fonescu), clădirea Ateneului Român a adăpostit expoziţii, un cinematograf şi o bibliotecă, pentru ca după 1958 să devină sediul Filarmonicii de Stat ''George Enescu''. Ateneul Român a găzduit prima ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu" care s-a desfăşurat între 4 şi 22 septembrie 1958.

Foto: (c) RAZVAN CHIRITA / AGERPRES FOTO - Concert susţinut de Orchestre National D'Ile-de-France, la Ateneul Român, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional 'George Enescu'

O orgă a fost instalată în 1939, în urma ajutorului material al marelui compozitor George Enescu (1881-1955). De asemenea, o serie de îmbunătăţiri tehnice i-au fost aduse, în special, după cutremurele ce au avut loc de-a lungul anilor, dar şi în urma bombardamentului din 1944, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Între anii 1966-1967 au avut loc mai multe modificări, între care: introducerea aerului condiţionat, refacerea tavanului, redistribuirea lojilor, notează acelaşi site. Există aproape 1.000 de locuri (trei zone de parter şi două rânduri circulare cu 52 de loji, şi o lojă centrală, la mijloc) aranjate în forma anticelor amfiteatre greco-romane.

Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA - Clădirea Ateneului Român după bombardamentul german din 23 august 1944

La 5 martie 1889 în sala mare a Ateneului a fost audiat primul concert al Filarmonicii ''George Enescu'', iar în 1898 s-a înscris în repertoriul său prima audiţie a ''Poemei Române'' de George Enescu, notează volumul ''Construcţii monumentale'' (ing. Dinu-Teodor Constantinescu, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989). În aceeaşi sală, s-a întrunit la 29 decembrie 1919, cea dintâi Cameră a Deputaţilor a României Mari, care a ratificat unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România moment istoric care avusese loc la 1 decembrie 1918.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO - Ateneul Român din Bucureşti; interior

În grădina din faţa Ateneului Român se află statuia poetului naţional Mihai Eminescu, executată în bronz de sculptorul Gheorghe Anghel.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

O serie de ample lucrări de restaurare şi consolidare, care s-au întins pe durata mai multor ani, au fost demarate după 1990, sub acelaşi îndemn ''Daţi un leu pentru Ateneu''. O mică parte a costului lucrărilor a fost suportată de Ministerul Culturii, restul fondurilor fiind strânse de Filarmonica ''George Enescu''. Inaugurarea noii clădiri restaurate a Ateneului Român a avut loc la 27 august 2003, prilej cu care, în holul central a fost dezvelită o placă de marmură care evoca momentul.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES/ FOTO - Concert extraordinar 'December Music Flavours' susţinut de Orchestra Filarmonică 'George Enescu' - dirijor Cristian Mandeal, la Ateneul Român

La 21 martie 2007, a avut loc ceremonia dezvelirii unei plăci montate pe zidul Ateneului Român, fiind marcată astfel includerea acestui monument pe lista Patrimoniului Cultural European. Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 50 de ani de la semnarea, la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, act fondator al Comunităţii Economice Europene.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, fiind un monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală. Lista Monumentelor Istorice a fost actualizată în 2015, potrivit www.pmb.ro şi http://2014-2020.adrbi.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)