Regele Mihai I a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia, iar la 16 decembrie 2017, potrivit programului ceremoniilor funerare anunţat de Casa Regală, va fi înmormântat la Catedrala arhiepiscopală şi regală din Curtea de Argeş. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai I.

În 16 decembrie, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal şi, apoi, va fi urcat pe un afet de tun (ora 11.15). Cortegiul funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, se va deplasa pe jos iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional.

Cortegiul funerar va merge pe traseul Piaţa Palatului Regal - Calea Victoriei - Splaiul Independenţei - Piaţa Unirii - Intrarea pe Dealul Mitropoliei. La Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa de unde Trenul Regal va pleca spre Curtea de Argeş.

Regele Mihai I a revenit pentru ultima oară în România la 13 decembrie 2017, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde timp de câteva ore, numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe şi s-au recules la catafalcul regelui. În seara zilei de 13 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în Capitală şi depus la Palatul Regal, unde în zilele de 14 şi 15 decembrie, au venit toţi cei care au dorit să depună flori şi să se închine la catafalcul regelui Mihai I.

* * *

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor de la Sinaia, fiind fiul principelui moştenitor Carol şi al Elenei, principesă de Grecia. Bunicii săi au fost regele Ferdinand I şi regina Maria ai României şi regele Constantin I şi regina Sofia ai Greciei, potrivit site-ului www.familiaregala.ro.

Foto: ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/Arhiva istorică AGERPRES

Regele Mihai împreună cu regina-mamă Elena în vizită la Expoziţia internaţională de radio şi electricitate, în anul 1929

A urmat cursurile şcolii primare (din 1928) la Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a familiei regale, notează volumul ''Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României'' (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011). De mic copil, Mihai şi-a manifestat pasiunea pentru automobile şi mecanică. La vârsta de şase ani a primit prima sa maşină adevărată, un Morris, de la unchiul său, principele Nicolae al României, notează site-ul amintit.

Tatăl său, Carol al II-lea a înfiinţat la Palat (după proclamarea sa ca rege la 8 iunie 1930), o clasă specială - Clasa Palatină -, unde Mihai, alături de copii ce proveneau din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale, dar cu rezultate foarte bune la învăţătură, au învăţat sub conducerea generalului Traian Grigorescu. La această clasă specială au predat nume mari ale epocii, precum istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi, inclusiv profesori excepţionali din învăţământul secundar. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 16 ani, sublocotenent în Armata Română, potrivit www.familiaregala.ro. Şi-a susţinut examenul de bacalaureat la 27 iunie 1940.

Începând cu 1936, Mihai a lucrat câteva ore pe săptămână la Atelierele Ford, iar în paralel şi-a făcut pregătirea militară în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) în cadrul Batalionului 1 vânători de munte, general de divizie (1940) şi mareşal al României (1941). În septembrie 1943 a obţinut brevetul de pilot de avioane, potrivit volumului ''Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României'' (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

Foto: ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/Arhiva istorică AGERPRES

Regele Carol al II-lea, regina Maria a României şi Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, la inaugurarea Arcului de Triumf din Capitală, la 1 decembrie 1936.

Mihai I a devenit rege al României la 20 iulie 1927, la vârsta de 5 ani şi 9 luni, în urma decesului bunicului său, regele Ferdinand (n. 12/24 august 1865-m. 20 iulie 1927), în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, între 1927-1930, de o Regenţă formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului său, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

Carol al II-lea a revenit în ţară, la 6 iunie 1930. În acest context, guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (2003). La 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe principele Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea, ''coborâtor direct şi legitim în ordine de progenitură bărbătească a regelui Ferdinand''. Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de ''Mare Voievod de Alba Iulia''.

Foto: Arhiva istorică AGERPRES

Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) în inspecţie pe frontul din Basarabia    

Evenimentele din vara anului 1940 - notele ultimative ale URSS (26 şi 28 iunie, când au fost ocupate Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, respectiv 50.762 km pătraţi cu 3.776.000 de locuitori) şi Dictatul de la Viena (30 august, când Ungaria horthystă a ocupat 43.500 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori) - demonstraţiile puternice de protest de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În aceeaşi zi a fost suspendată Constituţia şi au fost dizolvate Corpurile legiuitoare, potrivit volumelor ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, 2007) şi ''Istoria României în date'' (2003).

În dimineaţa zilei de 6 septembrie, principele Mihai (19 ani) a depus, în Sala Tronului, jurământul în faţa generalului Ion Antonescu, conducătorul statului, a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, şi a primului preşedintele al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dimitrie Gh. Lupu, într-o nouă formulă dictată de conducătorul statului: ''Jur credinţă naţiunii române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa statului şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu'', conform volumului ''Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV - Mihai I'' (Ioan Scurtu, 2004).

Încoronarea (cu Coroana de Oţel a regelui Carol I) şi ungerea cu Sfântul Mir au avut loc la Catedrala Patriarhală, urmate de Sfânta Liturghie. A fost singura dată când regele Mihai a purtat Coroana de Oţel. Jurământul nu a putut fi depus în faţa Parlamentului, deoarece acesta fusese dizolvat de Carol al II-lea, potrivit www.familiaregala.ro.

Începând cu 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.

Foto: Arhiva istorică AGERPRES

Parada militară de 10 mai 1943, desfăşurată pe bulevardul Aviatorilor din Bucureşti. În prim plan regele Mihai (1927-1930, 1940-1947), mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului, Mihai Antonescu, viceprim-ministru

La 23 august 1944, începând cu ora 22.12, s-a transmis, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite", potrivit lucrării ''Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV - Mihai I'', de Ioan Scurtu. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: "din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite".

În urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat, în iulie 1945, cu ordinul Pobeda (Victoria), una dintre cele mai înalte distincţii sovietice, ''pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite'', potrivit volumului ''Istoria României în date'' (2003).

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse, până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

Foto: Arhiva istorică AGERPRES

Manifestări organizate de Ziua Naţională, la Patriarhia Română, la 10 mai 1947. În prim-plan regele Mihai (1927-1930; 1940-1947) şi primul ministru dr. Petru Groza.

La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice. Împreună cu regina mamă Elena, Mihai I a părăsit România la 4 ianuarie 1948.

Mihai I a întreprins o vizită în SUA, în perioada martie-aprilie 1948, la invitaţia preşedintelui Harry S. Truman. În escala făcută la Londra, în cadrul unei conferinţe de presă, a declarat, pentru prima dată, că abdicarea i-a fost impusă prin şantaj şi forţă, fără aprobarea poporului, şi pe care o consideră nulă. La banchetul oferit de Asociaţia corespondenţilor de presă din New York, Mihai I a relatat, în cadrul unui discurs, abuzurile regimului comunist şi implicarea în afacerile interne ale României, ale guvernului de la Moscova. Şi în cadrul întâlnirii cu preşedintele american, la Washington, regele i-a expus doleanţele naţiunii române, în contextul ocupaţiei sovietice şi instalării regimului comunist. De asemenea, a avut întâlniri cu membri marcanţi ai Guvernului şi Congresului american.

Reacţia conducerii comuniste din România nu a întârziat să apară: prin decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română, iar printr-un decret s-a hotărât ca bunurile acestora să treacă în proprietatea statului.

Mihai I, aflat în exil, s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma, la 10 iunie 1948, în cadrul unei ceremonii oficiate în Palatul Regal din Atena, potrivit volumului ''Istoria românilor în timpul celor patru regi - Mihai I'' (vol. IV, Ioan Scurtu). Regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), fiica principelui Rene de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei, la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ducele Filip de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949 şi până în 1956, regele Mihai şi regina Ana au locuit la Lausanne şi, apoi, în Anglia. În 1956, s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne.

La începutul anilor de exil, Mihai I şi Ana au construit o fermă agricolă şi un mic atelier de tâmplărie, potrivit www.familiaregală.ro. Mihai I a practicat, de asemenea, diverse meserii, între care pilot de încercare la o firmă americană cu sediul în Elveţia şi ''broker'' (agent de schimb), reprezentând o casă greco-americană din Wall Street (New York), notează volumul amintit mai sus. La Versoix, regele Mihai a lucrat adesea în atelierul auto, reparând şi restaurând mai multe maşini Jeep. În 1959, a înfiinţat o mică întreprindere de electronică şi de mecanisme automate denumită ''Metravel''.

A supervizat activitatea Comitetului Naţional Român, gândit ca un guvern al României în exil. Din iniţiativa sa a fost creată la Paris, de către CNR, Fundaţiunea Universitară Carol I (care a început să funcţioneze la 1 ianuarie 1951), care avea ca scop ajutorarea studenţilor merituoşi, editarea unor lucrări ale românilor din exil, organizarea de cursuri, conferinţe. A păstrat, totodată, legătura cu românii aflaţi în străinătate şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou.

Regele Mihai I şi regina Ana au avut cinci fiice: principesa Margareta, Custodele Coroanei Române (n. 26 martie 1949, Lausanne), Elena (n. 15 noiembrie 1950, Lausanne), Irina (n. 28 februarie 1953, Lausanne), Sofia (n. 29 octombrie 1957, Atena) şi Maria (n. 13 iulie 1964, Copenhaga).

În aprilie 1992, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, regele Mihai, împreună cu familia sa, au venit în ţară, pentru prima oară după 44 de ani de exil, vizitând Mănăstirea Putna şi Bucureştiul. Vizita a avut un caracter privat.

Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES FOTO

Sosirea pe aeroportul Otopeni a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), a reginei Ana şi fiului principesei Elena, Nicolae, într-o vizită prilejuită de Sfintele Sărbători de Paşti

La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I redevenind cetăţean român. Începând cu acest an, regele Mihai I şi regina Ana au vizitat sate, comune, mănăstiri, oraşe şi municipii din întreaga ţară, potrivit www.familiaregală.

Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO şi UE în anii 1997, 2002 şi 2006, vizitând mai multe ţări europene, dar şi Statele Unite ale Americii.

În 2001, regelui Mihai I i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra castelului din satul Săvârşin, judeţul Arad şi de folosinţă, pe durata vieţii, a Palatului Elisabeta din Bucureşti, la care au drept de folosinţă şi principele Radu şi principesa Margareta. Mutarea cuplului regal în ţară a avut loc la 18 mai, la Palatul Elisabeta şi, la 1 iunie, la Castelul Săvârşin, potrivit www.familiaregala.ro. De asemenea, în vara anului 2008, Castelul Peleş a reintrat oficial în posesia regelui Mihai I.

Între anii 1990-2010, regele Mihai şi regina Ana au participat la zeci de evenimente dedicate fundaţiei Principesa Margareta a României, atât în România cât şi în Franţa, Belgia, Elveţia şi Marea Britanie, aminteşte site-ul oficial al Familiei Regale. Totodată, de marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, regele Mihai şi regina Ana au participat la diverse manifestări organizate fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Regele Mihai I a creat un sistem de ordine, decoraţii şi medalii ale Casei Regale, un mijloc prin care au fost răsplătite eforturile şi meritele unor personalităţi care au adus importante contribuţii la dezvoltarea vieţii româneşti şi care au sprijinit Casa Regală în iniţiativele ei publice. Decoraţia regală "Nihil Sine Deo" (instituită la 30 decembrie 2009), simbol al trăiniciei, continuităţii, tradiţiei şi legitimităţii istorice a Casei Regale, alături de Medalia "Regele Mihai I pentru Loialitate" şi de Crucea Casei Regale a României, este o distincţie ce s-a acordat prin decizia Şefului Familiei Regale a României, regele Mihai I, care respectă cu fidelitate distincţiile create de fondatorul Casei Regale şi Statului român modern, Carol I.

Foto: (c) Radu TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Ceremonia desfăşurată la Palatul Elisabeta din Bucureşti, în cadrul căreia regele Mihai I le-a conferit Decoraţia Regală ''Nihil Sine Deo'' Iolandei Balaş-Soter, lui Ivan Patzaichin şi Cristian Topescu, pentru merite deosebite aduse sportului românesc

În 2005, la 60 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, regele Mihai I a parcurs drumul de la Săvârşin la Praga, punând flori şi aprinzând lumânări la mormintele soldaţilor români care şi-au pierdut viaţa pentru eliberarea Europei de ocupaţia nazistă.

În cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

La 10 iunie 2008, regele Mihai şi regina Ana au sărbătorit nunta de diamant, eveniment la care au participat 14 familii regale europene, iar în 2013, şi-au sărbătorit nunta de safir (65 de ani de căsătorie), în cadru privat.

Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES FOTO

Concert festiv extraordinar organizat de Casa Regală pentru marcarea a 60 de ani de căsătorie a regelui Mihai I cu regina Ana. În imagine: principele Radu, principesa Margareta, regina Ana, regele Mihai I, regina Sofia a Spaniei şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu

Mihai I este membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007) şi a fost decorat cu următoarele ordine şi medalii româneşti: Ordinul Carol I (Colan şi Mare Cruce), Ordinul Mihai Viteazul (Clasa I), Ordinul Serviciu Credincios (Colan), Ordinul Coroana României (Mare Cruce), Ordinul Steaua României (Mare Ofiţer), Ordinea Virtutea Aeronautică (toate gradele), Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare (Clasa I), Medaliile Avântul Ţării, Bărbăţie şi Credinţă, Centenarul Regelui Carol I, Peleş (exemplar unicat), Virtutea Militară, Medalia Aeronautică, Crucile Trecerea Dunării (cu bareta Tradiţie), Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, Crucea Regina Maria, Emblema de Onoare a Armatei României cu însemn de pace, precum şi alte medalii aniversare şi comemorative.

Regele Mihai a primit, de asemenea, următoarele ordine străine: Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Franţei, Marea Cruce şi Colanul Ordinului Regal Victorian, Ordinul Victoria al Uniunii Sovietice, Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii în grad de Comandor-Şef, Ordinul Stelei lui Karadgeorge din Serbia (Comandor), Ordinul Leopold al Belgiei (Mare Ofiţer), Ordinul Mântuitorului din Grecia (Mare Comandor), Ordinul Regal al Sfântului Gheorghe şi al Sfântului Constantin din Grecia (Colan), Ordinul Regal al Sfântului Sava din Serbia (Marea Cruce), Supremul Ordin al Preasfintei Bunei Vestiri (al Anunnziatei) din Italia (Colan), Ordinul Casei Princiare de Hohenzollern, Medalia Centenară a Casei Regale a Greciei, medalia Aniversară a 50 de ani a Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, Medalia Memorială a Regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, Virtutea Militară a Serbiei ş.a.

I-au fost acordate, totodată, titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii ''Babeş-Bolyai'' (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009), medalia "Dr. Alexandru Şafran", din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (13 octombrie 2010), distincţia "The Freedom of the City of London" din partea Guild of Freemen of the City of London, pentru că a scurtat "cu cel puţin şase luni" cel de-al Doilea Război Mondial, salvând mii de vieţi (10 mai 2011), titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (UNEFS) (14 mai 2012), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnice din Bucureşti (24 mai 2012), titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) (4 octombrie 2012), titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Bucureşti "în semn de recunoştinţă pentru promovarea valorilor morale şi culturale autentice şi pentru rolul istoric avut de rege în momente de cumpănă din istoria României" (23 octombrie 2012), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti (25 octombrie 2012).

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

Ceremonia de conferire a distincţiei ''The Freedom of the City of London'', regelui Mihai, din partea reprezentanţilor ''Guild of Freemen of the City of London'', la Palatul Elisabeta

În ziua în care împlinea 90 de ani, la 25 octombrie 2011, regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.

Foto: (c) Mihai POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Regele Mihai I a dezvelit bustul din bronz al regelui Carol I, oferit de Casa Regală, la finalul discursului susţinut în cadrul şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului cu prilejul aniversării a 90 de ani de viaţă

La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, care a presupus şi o intervenţie chirurgicală, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, principesa Margareta, Custodele Coroanei.

La 6 noiembrie 2017, Casa Regală anunţa, prin intermediul unui comunicat de presă, că starea generală a regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei, adăugând că principesa moştenitoare Margareta s-a întors în Elveţia, iar la 8 noiembrie 2017, regele Mihai I se afla "în stare de suferinţă", la reşedinţa din Elveţia, alături de principesa Margareta şi de principele Radu. "Astăzi, 8 noiembrie 2017, marea sărbătoare a Sfinţilor Mihail şi Gavriil îl găseşte pe Majestatea Sa Regele Mihai în stare de suferinţă, la reşedinţa din Elveţia, înconjurat de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu. De asemenea, la reşedinţă se află angajaţii Casei Majestăţii Sale detaşaţi în Elveţia şi maicile de la mănăstirile din România care îl asistă pe Rege neîncetat", informa un comunicat postat pe site-ul romaniaregala.ro. Totodată, Casa Regală a precizat că în cursul serii de 7 noiembrie 2017, un trimis al mitropolitului Europei Occidentale şi Meridionale, Iosif, a venit la reşedinţa din Elveţia pentru a da regelui Sfânta Împărtăşanie, în prezenţa principesei moştenitoare.

Regele Mihai I al României a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Mariana Zbora-Ciurel)