Printre cele mai vechi dovezi despre primele încercări de deplasare pe apele îngheţate se află cele din provincia olandeză Friesland şi aparţin epocii de piatră. În Franţa, ca şi în multe alte zone din ţările europene, au fost descoperite patine din os, datând de circa 20.000 de ani.

La Muzeul Sportului din Cluj-Napoca pot fi văzute două patine din oase de cal, descoperite cu prilejul unor săpături pentru amenajarea "Pieţei Păcii" de pe malul Someşului, conform Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I, Bucureşti 2002. Asemenea patine se află şi la Muzeul Sportului din Braşov, la sediul Asociaţiei sportive "Societatea de Patinaj", precum şi la Muzeul Sportului din Bucureşti.

Dacă primul club de patinaj a fost atestat în 1742, la Edinburg (Scoţia), iar în anul 1876 s-a construit la Londra primul patinoar cu gheaţă artificială, în România patinajul era considerat, la început, o activitate recreativă, de călire şi de întărire a sănătăţii, care s-a devoltat treptat şi a ajuns să aibă caracterul unei "activităţi organizate".

Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România notează că, iniţial, s-au desfăşurat concursuri cu caracter demonstrativ, apoi de întrecere, pentru ca în deceniul al treilea al secolului al XX-lea să aibă loc primele campionate naţionale.

În România, patinajul începe să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La 17 februarie 1874, membrii Asociaţiei de patinaj din Cluj au participat la primul concurs public, Clujul devenind, la începutul secolului XX, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. După 1910, patinajul artistic a început să fie practicat de tot mai mulţi pasionaţi. Primul for de conducere al patinajului din România a fost "Comisia de patinaj", înfiinţată în 1922, care a devenit mai târziu federaţie.

În istoricul Federaţiei Române de Patinaj (FRP) este menţionat Andrei Somodi, care s-a antrenat şi la Berlin, alături de marii campioni, precum faimosul Rittberger. În "Gazeta Transilvania" din martie 1913, a apărut articolul "O patinatoare distinsă, română: ... Din Viena ni se scrie că la mitingul de patinaj, a obţinut primul premiu domnişoara Miţi de Lemeny din Braşov". Maria Pop a fost campioana României mulţi ani, iar locul ei a fost luat chiar de fiica acesteia Romica Pop.

La 1 decembrie 1912, anul înfiinţării "Federaţiei Societăţilor Sportive din România" (FSSR), a fost înfiinţată şi o Comisie a sporturilor de iarnă. Anul 1922 marchează organizarea în Bucureşti a primului concurs a "Cercului atletic bucureştean", iar un an mai târziu presa vremii publică primele regulamente de organizare a concursurilor de patinaj. Tot de atunci există primele informaţii despre cum erau organizate competiţiile "de figuri pentru femei şi separat pentru bărbaţi", dar şi "de întreceri de viteză", ca un concurs şcolar pe anumite distanţe.

În 1924, se organizează campionate regionale la Bucureşti, Braşov şi Cluj, iar prima ediţie a Campionatului Naţional se desfăşoară în Capitală. În 1931, campionii naţionali la patinaj artistic au fost: Adalbert Horosz (Cluj), Maria Pop (Braşov) şi perechea Manouschek - Beke (Cluj).

Între patinatorii care s-au remarcat peste hotare, Alfred Eisenbeisser (sau Eisenbeisser-Feraru) a concurat la diferite competiţii de patinaj artistic - perechi. Sportivul de etnie germană, cu merite recunoscute şi la fotbal, s-a născut în 1908, la Cernăuţi. La Campionatul European din 1934, el s-a clasat alături de partenera sa, Irina Timcic, pe locul 7 în proba de perechi. A participat şi la Jocurile Olimpice (JO) de iarnă din 1936, de la Garmisch-Partenkirchen, unde s-a clasat pe locul 13 din cele 18 perechi participante, acesta fiind cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României la acea olimpiadă. În 1939, s-a clasat pe locul 9 la Campionatul European din 1939, alături de Ileana Moldovan.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Patinaj artistic, în 1945

În 1939, au participat echipe de români la Campionatul European de patinaj artistic, unde perechile Gubert - Heurchert şi Moldovan - Fieraru au ocupat locurile 8 şi 9, iar la Budapesta, la probe individuale, M. Bindea a ocupat locul 10.

În anii 1951 şi 1952, patinajul este practicat şi în alte localităţi decât cele obişnuite: la Poiana Braşov şi Miercurea-Ciuc, potrivit Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România. În 1952, s-au organizat Jocurile Mondiale Universitare de iarnă la Poiana Braşov, unde au participat mari patinatori ai timpului.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Cea de-a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă, între 28 ianuarie şi 7 februarie 1951, la Poiana Stalin (Poiana Braşov); proba de patinaj artistic perechi

În 1965, s-a construit patinoarul Floreasca în Bucureşti, folosit atât pentru agrement, cât şi pentru competiţii sau antrenamentul viitorilor patinatori. În 1970 este inaugurat patinoarul artificial din Galaţi şi se finalizează lucrările pentru acoperirea patinoarului din Bucureşti. La Miercurea Ciuc se construieşte un patinoar artificial, unde mai târziu se organizează concursuri, spectacole şi demonstraţii internaţionale.

Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO

Concurs internaţional de patinaj artistic, la patinoarul artificial "23 August" din Bucureşti (1966)

La competiţiile de patinaj artistic din România s-au mai remarcat de-a lungul anilor: Gyorgy Fazekas, Ion Mircea, Leonard Azzola, Atanasie Bulete, Bogdan Kruti, Florin Gafencu, Stefan Lang, Adrian Vasile, Marius Negrea, Cornel Gheorghe. Adrian Vasile a ocupat locul 16 la Campionatele Mondiale de juniori din 1976, din Franţa, iar la Jocurile Mondiale Universitare de la Sofia, a obţinut locul 6, în 1983.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Gyorgy Fazekas, component al lotului olimpic de la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sapporo (Japonia), din 1972

La fete s-au remarcat: Elena Moiş, Doina Mitricică, Gabriela Voica, Cornelia Piciu, Irina Nichiforov, Mariana Chiţu, Beatrice Huştiu, Viorica Nicu, Kinga Sallasy, Greti Marton, Anca Cristescu, Manuela Bădiţoiu, Elena Ghiban, Codruţa Moiseanu. Doina Mitricică s-a situat în prima parte a clasamentelor la concursurile internaţionale de la Bratislava, Kirov a participat la Campionatul European de la Helsinki, din 1977, şi a cucerit cinci titluri naţionale.

Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO

Patinatoarea Elena Moiş, în 1967

În 1984, s-a inaugurat "Centrul olimpic pentru juniori", unde s-au format patinatori ale căror succese au început să se remarce după anul 1986 şi cel mai mult după 1990, potrivit http://patinajul-artistic.blogspot.ro.

După 1990, patinatorul Marius Negrea a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1992 şi din 1994, reprezentând România. El s-a antrenat în Germania şi Elveţia, obţinând titlul de campion naţional. În 1995, a ajuns campion naţional în Elveţia, iar în 1996 a început să reprezinte, din nou, România. A mai participat la Campionatul European de la Lausanne (1992), la Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville (Franţa, 1992) şi din Lillehammer, Norvegia, 1994 (locul 19) şi la alte concursuri internaţionale. În urma retragerii din competiţii, a devenit antrenor, fiind mentor pentru alţi patinatori cu participări în competiţii internaţionale: Gheorghe Chiper, Adrian Matei şi Roxana Luca.

Patinatorul Cornel Gheorghe a câştigat de 11 ori titlul de campion naţional al României, între 1986-1997, şi a obţinut cel mai bun rezultat pentru România la Campionatul Mondial de la Praga, în 1993, unde s-a clasat pe locul 9. S-a clasat pe locul 9 şi în finala Campionatului European de la Sofia, 1996. A cucerit medalia de argint la Jocurile Mondiale Universitare din Coreea de Sud, 1997. În finala olimpică de la Lillehammer, în 1994, s-a clasat al 14-lea, performanţă egalată de Gheorghe Chiper 12 ani mai târziu la Jocurile Olimpice de la Torino.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Fostul patinator Cornel Gheorghe, în 2016

Un alt patinator care a rămas în istoria competiţiilor este Gheorghe Chiper. A participat la două ediţii ale Jocurilor Olimpice (2002, Salt Lake; 2006, Torino), unde s-a clasat pe locul 23 şi respectiv, 14. Cea mai bună clasare la CM a fost locul 16, în sezonul 2005-2006, iar la europene locul 8 (sezonul 2004-2005). A obţinut şi o medalie de bronz la Trofeul Eric Bompard, Paris 2005, devenind astfel primul român care a câştigat o medalie la competiţiile Grand Prix.

Patinatoarea Roxana Luca se remarcă în istoria competiţiilor de patinaj artistic din România cu zece titluri de campion naţional. A concurat de două ori la JO de iarnă, ajungând pe locul 23 la Salt Lake City, în 2002, şi s-a clasat pe locul 15 la Campionatul European.

În perioada 2007-2010, s-au remarcat, în special la competiţiile naţionale, patinatorii Adrian Matei (2000-2007), Zoltan Kelemen (2002-2010), Zsolt Kosz (2005-2010), Vlad Ionescu (2006-2010).

Foto: (c) GABRIEL PETRESCU / AGERPRES FOTO

Patinatorul român Kelemen Zoltan, în 2009

Între patinatorii cu medalii naţionale, în ultimii ani, merită menţionaţi Roxana Boamfă (câştigătoare a medaliei de argint în 2004 şi 2006) şi concurentă de doua ori la Junior Grand Prix, Zsolt Kosz (dublu medaliat cu bronz în 2007 şi 2008), Sabina Măriuţă (campioana naţională în 2011).

Dintre sportivii care au evoluat la patinaj artistic, de-a lungul anilor, s-au mai făcut remarcaţi: Ion Mircea, Leonard Azzola, Atanasie Bulete, Bogdan Kruti, Florin Gafencu, Ştefan Lang, Adrian Vasile. La fete s-au mai remarcat Gabriela Voica, Cornelia Picu, Irina Nichiforov, Mariana Chiţu, Beatrice Huştiu, Viorica Nicu, Kinga Sallasy, Greti Marton, Anca Cristescu, Manuela Bădiţoiu, Elena Ghiban, Codruţa Moiseanu.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Beatrice Huştiu, participantă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble, ediţia 1968 

La patinaj viteză, în perioada 1959-1990, titlurile de campioni naţionali au fost cucerite de sportivii: Gheorghe Catona (1959, 1960), Emilian Papuc (1960-1966), Andrei Okoş (1967-1970), Dan Lăzărescu (1968), Victor Sotirescu (1972, 1975, 1976), Vasile Coroş (1973, 1974), Andrei Erdely (1977, 1978), Cornel Munteanu (1979), Dezideriu Jenei (1980, 1981), Tibor Kopacz (1982, 1984, 1987), Emeric Mikloş (1986), Tobor Becse (1988), Edmond Cseh (1989, 1990). În 1983, Tibor Kopacz s-a situat pe locul V la CE de la Haga, apoi, în 1984, a obţinut prima medalie la CE de la Lavric (Norvegia), la 500 m.

În toamna anului 1972 a avut loc o frumoasă sărbătoare a patinajului românesc, prilejuită de aniversarea a "100 de ani de patinaj în România" şi "50 de ani de la înfiinţarea Federaţiei Române de Patinaj". Istoria îndelungată a patinajului românesc consemnează în paginile sale, la loc de frunte, anul 1972 ca dată memorabilă. Acest eveniment, ce marchează 100 de ani de practicare a patinajului, este legat de înfiinţarea la Cluj a primei "Societăţi de Patinaj" şi şcoli de patinaj din ţara noastră.

Primul for de conducere al patinajului din ţara noastră a fost "Comisia de patinaj" din cadrul FSSR, înfiinţată în 1922. În anul 1933, federaţia s-a afiliat la Uniunea Internaţională de Patinaj (aşa cum s-a consemnat în documentele originale ale ISU) sub următoarele denumiri: Federaţiunea "Societăţilor de Patinaj" din România, 1933-1946; Comitetul de Cultură Fizică şi Sport, 1949-1957; FR Patinaj, din 1957.

AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)