DOCUMENTAR: In Memoriam Szobi Cseh - 75 de ani de la naşterea celebrului actor şi cascador
Cascador, actor şi regizor apreciat nu doar în România, ci şi în afara graniţelor, Szobi (Szabolcs Imre) Cseh s-a născut la 11 decembrie 1942, în oraşul Miercurea Ciuc (judeţul Harghita) şi a copilărit la Braşov.
După absolvirea studiilor secundare la Liceul "Andrei Şaguna" şi la Liceul Unirea din Braşov, a urmat cursurile Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, pe care le-a finalizat în 1966, specializându-se şi în arte marţiale, gimnastică, scrimă, călărie şi alpinism.
Încă din timpul facultăţii, a lucrat ca zburător la trapez la Circul de Stat din Bucureşti, în trupa Ganea. Aflat în anul III de facultate, a colaborat în calitate de cascador la filmul "Dacii", regizat de Sergiu Nicolaescu, iar în anul următor la filmele "Împuşcături pe portativ" (regizat de Cezar Grigoriu), "Tom Sawyer şi Huckleberry Finn" (producţie franceză) şi "Serbări galante" (în regia lui René Claire), potrivit site-ului cinemagia.ro.
Szobi Cseh în 2006
În 1966, a fost angajat consilier de lupte cu ajutorul regizorului Sergiu Nicolaescu, la Centrul Naţional al Cinematografiei, înfiinţând prima şcoală de cascadori din România. În perioada 1967-1979, a fost metodist la Studioul Cinematografic din Buftea, colaborând la toate filmele realizate de studiourile cinematografice române ce conţineau secvenţe de acţiune-lupte şi a făcut cele mai grele cascade, unele fiind unicat pe plan mondial. Din 1967, Szobi Cseh a alcătuit prima echipă de cascadori profesionişti din ţara noastră, a cărei continuitate a asigurat-o, prin coordonare şi instruire, până în 1987.
În anul 1975, a devenit coordonator al şcolii de cascadori din Germania, lucrând în colaborare cu regizorul Peter Fogel ca regizor de acţiune şi cascador la 11 filme produse de studiourile DEFA Berlin şi Tele München (până în 1986).

Szobi Cseh în timpul filmărilor pentru filmul "Burebista", 1980
Prima apariţie pe ecran a cascadorului Szobi a fost în anul 1970, în filmul "Mihai Viteazul - Unirea", în regia lui Sergiu Nicolaescu. Ca actor a debutat alături de nume celebre ale cinematografiei româneşti: Violeta Andrei, Marga Barbu, Mircea Basta, Toma Caragiu ş.a., în filmul "Un august în flăcări" (1973), în regia lui Dan Piţa şi Alexandru Tatos.
Szobi Cseh a colaborat la realizarea a peste 150 de filme artistice de lungmetraj sau TV, dintre care 25 sunt producţii străine sau coproducţii, realizând concepţia şi regia secvenţelor de acţiune-luptă, conceperea şi/sau execuţia cascadelor, coordonarea cascadorilor, interpretarea unor roluri memorabile de film. A realizat peste 70 de spectacole cu specific de cascadorie-divertisment în ţară şi străinătate.
În ţară, celebritatea i-a fost adusă de seria filmelor cu Mărgelatu, în care întruchipa personajul Buză de iepure: "Trandafirul galben", "Misterele Bucureştilor", "Masca de argint", "Colierul de turcoaze". A jucat ca actor în filmele: "Die Lederstrumpferzählungen" ("Ultimul mohican"), episodul "Das Fort am Biberfluß" (1969) - Pfeilspitze, "Un comisar acuză" (1973) , "Un august în flăcări" (1973) - film TV, "Burebista" (1980), "Pruncul, petrolul şi ardelenii" (1981), "Grăbeşte-te încet" (1981), "Ochi de urs" (1983).
În 1985, a fost desemnat cel mai bun cascador european, la Festivalul de film "Sommer Film Tage", potrivit site-ului cinemarx.ro.
În afară de cascadorie şi actorie, Szobi Cseh şi-a încercat talentul şi ca regizor, realizând filmul "Martori dispăruţi" în anul 1988. În 1993, participă la filmările de la "Doi haiduci şi o crâşmăriţă", iar la "Urmaşul" se ocupă de mişcarea scenică.
La începutul anului 1990, Szobi Cseh a înfiinţat prima Asociaţie a Cascadorilor Profesionişti din România, pe care a condus-o timp de mai mulţi ani. În perioada 1999-2002, a colaborat la realizarea secvenţelor de acţiune în mai multe filme artistice străine realizate în ţară, inclusiv "Amen" (în regia lui Costa Gavras).
Szobi Cseh a elaborat studii ştiinţifice şi cursuri universitare teoretice şi practice despre mişcarea scenică a actorului şi componentele sale psiho-motrice, lupte scenice, realizarea secvenţelor de acţiune etc. Din 1980, iniţial în calitate de lector universitar şi, ulterior, de conferenţiar universitar, a predat neîntrerupt astfel de cursuri interdisciplinare la UNATC "I.L. Caragiale" din Bucureşti, secţiile Actorie, Imagine Film şi TV, Regie Film, Regie Teatru. A contribuit la formarea a zeci de generaţii de actori, regizori de teatru, de film şi operatori de film şi de televiziune. A avut colaborări didactice şi la Universitatea de Muzică "Ciprian Porumbescu", secţia Regie Operă.
Din 2005, a înfiinţat şi a condus o asociaţie sportivă pentru copiii cu probleme de integrare în societate (Asociaţia "Gladiator"), pentru copii săraci, destinată prevenirii şi combaterii delincvenţei juvenile, iar din 2008, a derulat Programul-metodă pentru copii cu handicap psihic şi fizic sever. Ambele programe se bazează pe metodologii originale create de el, cu rezultate impresionante.

Sursa foto: Asociaţia Gladiator- Szobi Cseh / Facebook
A fost pasionat de sculptură (membru de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici şi membru al Asociaţiei D'Arte DaVinci).
Anul 2002 i-a adus diploma şi medalia de onoare din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu prilejul aniversării a 80 de ani de activitate a Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (ANEFS), pentru contribuţia adusă la dezvoltarea învăţământului, educaţiei fizice şi sportului în România.
La 5 mai 2010, a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
Szobi Cseh a murit la 1 august 2014. Cei doi fii ai săi, Alex şi Arpad, moştenesc talentul şi statura atletică a tatălui lor. Amândoi lucrează în industria cinematografică, iar Arpad a preluat şi activitatea Asociaţiei "Gladiator". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s












