Directorul Centrului Cultural Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz) din Sighişoara, Volker Reiter, organizator al Festivalului Intercultural ProEtnica, ajuns la ediţia a XX-a, susţine că e nevoie de o implicare mult mai largă, astfel încât această manifestare să meargă mai departe.

"Anul acesta avem peste 750 de participanţi din rândul minorităţilor (...). Astăzi m-am gândit că sunt 20 de ediţii în spate, vor mai fi 20 în faţă şi la un moment dat cred că trebuie să ne gândim un pic cum facem pentru viitor. Momentan suntem într-o fază în care festivalul fără mine n-ar funcţiona şi poate îl punem pe o bază mare, mai largă căci, cine ştie?", a arătat directorul Festivalului Intercultural ProEtnica, Volker Reiter, în timpul unei mese rotunde pe marginea celor 20 de ediţii ale manifestării.

Secretarul de stat Iulian Paraschiv, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, consideră că organizaţiile minorităţilor, grupul minorităţilor din Parlamentul României şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice ar trebui să se aplece mai mult asupra acestei manifestări.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Spuneaţi mai devreme că eforturile pe care le depuneţi sunt foarte, foarte mari pentru ca acest festival să existe. Şi vă credem pe cuvânt, pentru că noi cunoaştem aceste realităţi. Eu cred că minorităţile din România, cele recunoscute la acest moment şi care au şi resurse financiare, ar trebui să se aplece cu mult mai multă atenţie asupra acestui festival pentru că, repet, nu este doar un festival şi nu este doar despre cum ne îmbrăcăm, cât de coloraţi şi cât de bine dansăm. Este un mesaj pe care minoritarii, cetăţenii României, îl transmit către restul populaţiei. Şi ar trebui ca, după 20 de ani, să ne proiectăm mult mai mult, nu în raport cu trecutul, care este foarte, foarte important de altfel, însă cred că mai important este felul în care construim viitorul, raportându-ne la prezent. Aşa că eu lansez oficial colegilor mei de la DRI provocarea să preia această idee şi poate ne gândim. Nu am văzut niciun document în ultimii ani al Grupului pentru Minorităţi din Parlament sau al Departamentului pentru Relaţii Internice care să ne arate imaginea pe care organizaţiile membre o au cu privire la România", a afirmat Iulian Paraschiv.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi a punctat că ProEtnica a depăşit demult statutul de simplu festival, că în România s-au întâmplat foarte multe lucruri pozitive privind protecţia minorităţilor, deşi mai sunt multe de făcut, dar crede că societatea românească în ansamblu este pregătită să răspundă unor provocări de natură etnică.

"Ne onorează să fim parte a acestui festival şi cred că festivalul a depăşit demult ceea ce definim şi înţelegem prin ideea de festival. Dacă în România ultimilor 30 de ani minorităţile au statut conform Constituţiei, avem reprezentare în Parlament, avem organizaţii care primesc sprijin financiar din partea statului român, ţesătura socială pe care România o are acum- şi uitându-ne în vecinătatea noastră- ne arată că nu este îndeajuns. Spuneam că, în vecinătatea noastră, relaţiile interenice au făcut ca un stat agresor, Rusia, să atace Ucraina, folosind ca argument faptul că populaţia etnică rusofilă de pe teritoriul ucrainean nu are drepturile respectate. Uitându-ne puţin mai departe, noi vedem că alte minorităţi religioase, de această dată, îşi justifică acţiuni militare în care oamenii au de suferit. În România, îmi place să cred că democraţia, sistemul democratic la acest moment, societatea românească în ansamblu este pregătită să răspundă unor astfel de provocări şi că vocile extremiste sunt aşa, doar nişte umbre care nu îndrăznesc să se arate, cel puţin deocamdată, aşa cum se întâmplă în ţări din vestul Europei", a afirmat Iulian Paraschiv.

Secretarul de stat a subliniat că ProEtnica nu este doar o oportunitate în care toate minorităţile să vină şi să-şi arate dansurile şi partea culturii lor, ci un poll din care minorităţile din România arată întregii populaţii perspectiva pe care o pot avea pentru următorii 15-20 de ani.

"Nu am văzut pe nimeni să vină şi să ne arate un proiect de ţară, să ne arate cum va arăta România peste 20 de ani (...). Rata natalităţii în cadrul populaţiei la acest moment este în continuă scădere, ne încadrăm în media europeană. În România, rata natalităţii la minoritatea romă, comparativ cu populaţia majoritară, este mai mare (...). Un primar îmi spune cum ar trebui să construim o campanie prin care femeile de etnie romă să fie sterilizate, pentru că se înmulţesc şi în scurt timp vor depăşi numărul populaţiei din acea comunitate. Pe de altă parte, Guvernul României vine şi finanţează programe naţionale prin care încurajăm natalitatea. Deci suntem o Românie cu mai multe realităţi. Provocarea pentru noi este să vedem o realitate comună. Este de ştiut faptul că minorităţile, nu doar în România, în general, au avut de câştigat atunci când au avut voci comune şi atunci când au ştiut să stea la aceeaşi masă, nu cântând pe mai multe voci", a mai susţinut preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi. AGERPRES/ (A- autor: Dorina Matiş, editor: Anamaria Constantin, editor online: Gabriela Badea)