Buzău: 'Prinţesa' cu craniul alungit, dovadă a deformării craniilor în zona Buzăului, piesă a patrimoniului Muzeului Judeţean
"Prinţesa" cu craniul alungit, piesă aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, introdusă recent în circuitul MuseumBus, reprezintă una dintre dovezile procedeului deformării craniilor pe teritoriul României, în zona Gherăseni, vestigiul bucurându-se de un interes aparte din partea vizitatorilor.
Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES
Potrivit specialiştilor Muzeului Judeţean, dintre toate poveştile istorice, de un interes aparte se bucură diadema de la Gherăseni, mormântul prinţesei care o purta, precum şi procedeul deformării craniilor la populaţiile hunice.
Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES
"Craniul a fost descoperit la Gherăseni, la câţiva kilometri de municipiul Buzău, un mormânt de prinţesă care purta pe cap un element de decor, o diademă care se găseşte în patrimoniul Muzeului Judeţean şi care este obiect aflat în categoria tezaur naţional, o diademă care, de-a lungul timpului, a făcut obiectul multor studii şi expoziţii pe plan intern şi internaţional. Fascinaţia acestei descoperiri, printre altele, constă şi în aceea că, fiind vorba despre populaţia hunică, secolul V după Hristos, la aceste populaţii se întâlnesc craniile alungite, cranii care erau astfel obţinute ca urmare a aplicării unei metode de înfăşare încă de la vârstă fragedă şi care conferea acea formă de craniu alungit al membrilor acestei populaţii. Încă din perioada de dezvoltare, din fragedă pruncie se aplicau diferite legături, faşe pe craniu care creştea în forma aceasta alungită, obicei pe care îl mai întâlnim şi în zilele noastre la anumite populaţii. Metode similare le mai regăsim în Africa la acele femei care îşi lungesc gâtul cu inele, acel obicei de a-şi mări lobul urechilor tot prin intermediul unor inele", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.
Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES
Procedura alungirii craniilor este pusă de către specialişti în strânsă legătură cu statutul social al persoanelor cărora i se aplica, iar diadema descoperită ar confirma faptul că doar cei cu poziţii dominante aveau posibilitatea de a purta astfel de podoabe.
"Craniul şi diadema se regăsesc în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean. Alungirea craniului se poate pune în asociere cu statutul social al persoanelor care aveau craniile alungite. Venind dinspre răsărit, populaţiile de acest tip au locuit pentru o scurtă perioadă de timp în zonele noastre, pe teritoriul de astăzi al judeţului Buzău. O identificăm ca prinţesă în mod artificial, dar ţinând cont de piesa descoperită, este clar că nu putea aparţine unei persoane care nu avea o poziţie dominantă în comunitate", a mai precizat Daniel Costache.
Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES
În mormântul nobilei hune de la Gherăseni a fost depusă şi o oglindă, reprezentând un motiv funerar de importanţă simbolistică.
"Diadema de la Gherăseni se asociază practicii stepice a deformării artificiale a craniului. Este una dintre piesele de port specifice nobilelor 'hune'. În mormântul defunctei aparţinând elitei nomazilor ecveştri 'huni' de la Gherăseni a fost depusă şi o oglindă din staniu cu urechiuşă centrală. Depunerea oglinzilor în morminte, atestată în mediul sarmatic al secolelor II-III din bazinul Dunării Inferioare, a fost practic necunoscută în ritualul funerar al culturii Sântana de Mureş. Practica depunerii de oglinzi în morminte a reapărut în cursul primei jumătăţi a secolului V când devenit element important al ritualului funerar, mai ales în Bazinul Dunării Mijlocii. Aceste obiecte puteau servi plăcerii de a se oglindi dar, mult mai probabil, conţineau o funcţie simbolică. Motivul nervurilor concentrice şi radiale de pe aversul oglinzii de la Gherăseni sugerează probabil soarele, implicit viaţa, iar reversul neted şi lustruit, luna, şi datorită culorii sale palide a fost asociat cu năpasta, ori cu moartea. Craniul defunctei huno-alane de la Gherăseni a fost deformat artificial. Deformarea artificială a craniului este deseori documentată în orizontul funerar sarmatic din secolele II-III din Moldova sau Muntenia" s,e arată în cartea "Huni şi goţi hunici la Dunărea de Jos", aflată în biblioteca Muzeului Judeţean.
Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES
O replică a craniului deformat a făcut parte din colecţia materialelor prezentate publicului prin intermediul muzeului mobil. Totodată, cei care doresc să afle informaţii despre diadema de la Gherăseni, despre mormântul prinţesei ce a trăit în zona Buzăului în urmă cu aproximativ 1.600 de ani, ori despre procedeul şi semnificaţia deformării craniilor la huni, pot vizita colecţiile muzeului pentru a discuta cu specialiştii şi a viziona obiectele în original. AGERPRES/(A, AS - autor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministrul Culturii - întâlnire de lucru cu reprezentanții sindicatelor din domeniu
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a avut, luni, o întâlnire de lucru cu reprezentanții sindicatelor din domeniu, reafirmând angajamentul pentru soluții concrete în sprijinul salariaților. ''Discuțiile au vizat atât contractul colectiv de muncă, cât și îmbunătățirea condițiilor de muncă, ast
Filmul ''Monsieur Aznavour'' deschide, joi, Festivalul Filmului Francez
O selecție diversă de film francez va putea fi vizionată în cadrul celei de-a 29-a ediții a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura, începând din 20 martie, în 12 orașe din țară - București, Arad, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.
ICR Stockholm: Proiecția filmului ''R.M.N.'' și o dezbatere cu Doina Lemny, dedicate marcării Francofoniei în spațiul scandinav
Proiecția filmului ''R.M.N.'', regizat de Cristian Mungiu, și o conferință susținută de Doina Lemny se numără printre evenimentele dedicate Francofoniei în spațiul scandinav, informează Institutul Cultural Român din Stockholm. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, filmul ''R.M.N.'' va fi
Radio România Muzical - 28 ani; Violonistul Alexandru Tomescu - recital, pe 28 martie, la Catedrala Sf. Iosif
Radio România Muzical va organiza, pe 24 martie, cu ocazia împlinirii a 28 ani de la prima zi de emisie a postului, la Catedrala Sf. Iosif, un recital cu suite de Johann Sebastian Bach, interpretate de violonistul Alexandru Tomescu. Concertul este programat de la ora 20:00, programul cuprinzând: Suitele nr. 1, 2, 3 și 6 pentru violoncel solo
RECTIFICARE Expoziție dedicată istoriei jurnalismului românesc - de joi, la Biblioteca Academiei
În știrea cu titlul 'Expoziție dedicată istoriei jurnalismului românesc - de joi, la Biblioteca Academiei', difuzată la ora 12,38, pe fluxurile Cultură-Media și București, în paragraful al treilea se va citit corect 'Regina Elisabeta', ca urmare a rectificării informațiilor de către comunicator. Retransmitem titlul și știrea &
Violonista Mihaela Martin și dirijorul Nicolas Simon - joi și vineri, pe scena Ateneului Român
Două concerte susținute de doi apreciați muzicieni - Mihaela Martin și Nicolas Simon - vor avea loc, joi și vineri, pe scena Ateneului Român. Potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu, aceștia vor interpreta un program alcătuit din lucrări de referință din marele repertoriu, capodopere apreciate deopo
Simpozion național, în contextul aducerii moaștelor Sf. Elena; despre Centenarul Patriarhiei și Sinodul I Ecumenic
Un simpozion național despre Centenarul Patriarhiei Române și Sinodul I Ecumenic va avea loc în Teleorman, în perioada 5- 6 mai, când Mănăstirea Pantocrator va găzdui moaștele Sfintei Împărătese Elena. Intitulat 'Credință, slujire și istorie în context eclesial și național. 100 de ani de patriarhat și 1700 de ani de la p
Administrația Fondului Cultural Național: 48 de milioane lei pentru finanțarea proiectelor culturale în sesiunea II/2025
Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) anunță alocarea a 48 de milioane lei pentru finanțarea proiectelor culturale în sesiunea II/2025. Vor fi acordate finanțări nerambursabile pentru proiecte culturale derulate în perioada cuprinsă între iulie și 31 decembrie 2025, proiectele culturale putând fi încadrate în 11 ar
Arad: 'Armata de teracotă' de la muzeu, admirată de peste 5.000 de persoane
Expoziția inedită 'Armata de teracotă' de la Complexul Muzeal Arad, aflată în premieră în țara noastră și care cuprinde zeci de replici fidele ale soldaților de teracotă descoperiți lângă mormântul primului împărat chinez, a fost vizitată de peste 5.000 de persoane și mai este deschisă trei săptămâni. Directo
Festivalul de jazz și muzică contemporană Jazz in Church - între 8 și 11 mai, la Biserica Lutherană din Capitală
Artistul elvețian Nik Bartsch și artista greacă Tania Giannouli vor fi prezenți la cea de-a zecea ediție a festivalului Jazz in Church, care revine la Biserica Lutherană din București între 8 și 11 mai. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, programul ediției include un mix de artiști recunoscuți pentru contribuția lor în jazz-ul europea
Gala Premiilor Radio România Cultural - pe 16 aprilie, la Sala Radio
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediția a XXIV-a, eveniment dedicat recunoașterii performanțelor excepționale din domeniul cultural românesc, va avea loc pe 16 aprilie, de la ora 19:00, în premieră la Sala Radio, informează organizatorii într-un comunicat transmis AGERPRES. Evenimentul, care va fi prezentat de actorul Denis Hanga
Buzău: Fenomenul căutătorilor de comori - peste 450 de detectoare de metale înregistrate legal și recompense pentru descoperiri
Peste 61.000 de lei au fost acordați de către Consiliul Județean (CJ) Buzău cu titlu de recompensă unor persoane care au descoperit în anul 2024 bunuri arheologice, în jur de 450 de detectoare de metale fiind înregistrate legal de căutătorii de comori.
Spectacolul-concert 'Ofelia. Afterlife' - miercuri și joi, la Teatrul Metropolis
Spectacolul-concert 'Ofelia. Afterlife', creat de Antoaneta Cojocaru, pe textul scris de Dan Coman, revine la Teatrul Metropolis cu două reprezentații, miercuri și joi, de la ora 19:00, informează un comunicat transmis AGERPRES. Antoaneta Cojocaru, alături de muzica trupei Beethoven Crises (Maria Bucur, Andrei Mancaș, Răzvan Balașov și Vlad Ploeșteanu)
Patriarhul Daniel, după tragedia de la Kocani: Familiilor îndoliate, mângâiere și vindecare grabnică celor răniți
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a adresat un mesaj Preafericitului Părinte Ștefan, Arhiepiscop de Ohrida, Skopje și Macedonia de Nord, în urma incendiului din orașul Kocani. ''Am aflat, cu profundă durere, de tragicul eveniment care a avut loc, în dimineața zilei de duminică, 16 mar
Sabina Fati - câștigătoarea Premiului ''Romulus Rusan'' pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2024
Ziarista Sabina Fati este câștigătoarea Premiului ''Romulus Rusan'' pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2024, acordat de Fundația ''Ana Blandiana & Romulus Rusan'' și Fundația ''Spandugino'', anunță Reprezentanța la București a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.