Preşedintele Academiei: Românii au avut o Constituţie la momentul potrivit, odată cu majoritatea statelor moderne europene
Românii au avut o Constituţie "la momentul potrivit", odată cu majoritatea statelor moderne europene, a afirmat marţi preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a subliniat că legea fundamentală din 1923 a fost una democratică, la nivelul democraţiei din statele Vestului European.
"Românii au avut o Constituţie la momentul potrivit, odată cu majoritatea statelor moderne europene. Italia, cum ştiţi, şi-a avut propria constituţie la 1861, la unificare, preluând Constituţia din 1848 după Revoluţia de la Palermo - ştiţi că revoluţiile de la '48 au început la Palermo - aşa numitul Statut Albertin, de la numele regelui Carol Albert al Sardiniei şi Piemontului. (...) Constituţia noastră din 1923, adoptată de Parlament, a fost una democratică, la nivelul democraţiei de atunci şi aş adăuga la nivelul democraţiei din statele Vestului European. Documentul a declarat România, citez, 'stat naţional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil'. Ea a fost supranumită 'Constituţia Unificării'" (...) Trebuie să spunem că actuala Constituţie a României, adoptată după Decembrie 1989, cu toate modificările ei, îşi datorează foarte mult conţinutului vechii Constituţii din 1923", a spus Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei a participat, marţi, la conferinţa "România spre viitor. Un secol de istorie, de la Constituţia din 1923 până în zilele noastre", organizată de Ambasada Italiei la Bucureşti, în parteneriat cu Centrul de cercetare interdepartamental pentru Europa Central-Orientală, Rusia şi Eurasia (CRIERE) al Universităţii Roma Tre, sub egida Academiei Române şi patronajul Curţii Constituţionale a României. Evenimentul se desfăşoară în Aula Academiei Române.
Ioan-Aurel Pop a reamintit că reprezentanţii Academiei au contribuit la elaborarea Constituţiei din 1923.
"Prin urmare, e bine să ne amintim de acest document, să nu-l uităm. Legea fundamentală românească de la 1923 a simbolizat constituirea din punct de vedere legislativ intern a României Întregite şi şi-a demonstrat perenitatea. Închei prin a reaminti că reprezentanţii Academiei Române de atunci - şi nu numai juriştii, dar în primul rând juriştii - şi-au adus o contribuţie importantă la elaborarea acestui document", a mai spus preşedintele Academiei.
În deschiderea conferinţei, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo M. Durante Mangoni, a evidenţiat că Actul fundamental de la 1923 "a marcat un moment unic în istoria constituţională a statului român prin care proiectul de realizare a statului unitar român după sfârşitul Primului Război Mondial a fost completat şi marcat printr-un un act politic şi juridic care a pus bazele reunificării legislative şi administrative ale statului român după Marea Unire din 1918".
Diplomatul italian a chemat la identificarea "trăsăturilor inovatoare" care pot fi recitite în prezent "în cadrul apartenenţei comune la uniunea Europeană".
"Astăzi dorim, cu sprijinul unor jurişti, istorici, oameni de ştiinţă şi politici, să identificăm trăsăturile inovatoare care pot fi recitite în lumina provocărilor politice şi democratice de astăzi şi de mâine, provocări care implică viitorul României ca şi al Italiei mai ales în cadrul comunei apartenenţe la Uniunea Europeană. În acest context, iniţiativa noastră (organizarea conferinţei - n.r.) intră în cadrul unui parteneriat strategic între Italia şi România, care este unul viu, multidimensional, activ, (...) destinat să se relanseze prin semnarea declaraţiei asupra parteneriatului strategic consolidat", a spus Alfredo M. Durante Mangoni.
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a arătat că "adoptarea Constituţiei din 1923 reprezintă un moment de referinţă în istoria constituţională şi statală a României, deoarece acest document fundamental a consolidat şi a desăvârşit proiectul naţional al românilor de înfăptuire a statului naţional unitar".
"Prin Constituţia din 1923, simbol al României Întregite, au fost integrate armonios tradiţiile constituţionale şi democratice ale românilor, aceasta avându-şi direct izvorul în Constituţia din 1866 şi reuşind apoi să transmită unele dintre principiile şi valorile ei Constituţiei din 1991, care, astfel, realizează un arc constituţional peste timp. Elementele de continuitate, precum şi învăţămintele conferite de această lege fundamentală cunosc atât dimensiuni simbolice, cât şi componente esenţiale care au fost valorificate în constituţionalismul actual românesc. Pentru generaţiile de astăzi, cunoaşterea modului prin care Actul fundamental din 1923 şi-a îndeplinit menirea, ca lege supremă a statului, consacrând unirea românilor, reprezintă un moment istoric crucial, cu implicaţii şi efecte structurante pentru dezvoltarea actuală a statului român", a spus preşedintele CCR.
Mesaje transmise participanţilor la eveniment au prezentat preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Italiene, Silvana Sciarra (mesaj video), şi prof. Alberto Basciani, directorul Centrului de cercetare interdepartamental pentru Europa Central-Orientală, Rusia şi Eurasia (CRIERE) al Universităţii Roma Tre, absent din motive medicale.
Manifestarea, care îşi propune să celebreze centenarul Constituţiei României din 1923, reuneşte istorici, politologi şi constituţionalişti italieni şi români care analizează, din perspectivă constituţională, parcursul României de-a lungul unui secol în funcţie de diferitele regimuri politice. A fost prezent principele Radu al României. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)
Foto (c) : RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ziua Culturii Naționale/ Emisiunea filatelică 'Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu' de miercuri în magazinele Romfilatelia
O emisiune filatelică dedicată aniversării a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu va fi introdusă în circulație de Romfilatelia, miercuri, de Ziua Culturii Naționale. Emisiunea va fi disponibilă în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online.
Constanța: Angajații muzeelor și ai bibliotecii județene, în grevă japoneză de Ziua Culturii Naționale
Angajații de la muzee din municipiul Constanța, precum și cei ai bibliotecii județene, membri de sindicat, vor organiza, pe 15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale, o grevă japoneză prin purtarea de banderole albe, ca semn de protest față de 'măsurile de sărăcire a angajaților din domeniul Cultură' luate de guvernanți. Sindicatul 'Ovidius' al Luc
Ziua Culturii Naționale/ Trei expoziții noi și o proiecție de film românesc, la Muzeul Țăranului
Trei expoziții noi și o proiecție de film românesc se numără printre evenimentele organizate, miercuri, de Muzeul Național al Țăranului Român, între orele 10,00 și 18,00, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. La o săptămână după ce se curăță apele, pe 15 ianuarie, de la ora 16,00, la Muzeul Național al Țăranului Rom&aci
Buzău: Muzeul Județean își prezintă descoperirile arheologice recente de Ziua Culturii Naționale
Muzeul Județean Buzău va organiza cu ocazia Zilei Culturii Naționale vernisajul expoziției 'Descoperiri arheologice recente de pe teritoriul județului Buzău', proiect expozițional unic, ce are ca principal scop valorificarea muzeală a patrimoniului de interes arheologic descoperit ca urmare a activității de cercetare. Cu prilejul Zilei
Ziua Culturii Naționale/ Performance de poezie la Teatrul Odeon
Performance-ul de poezie 'Puseu de iubire' cu Simona Popescu va fi prezentat la Teatrul Odeon, miercuri, de Ziua Culturii Naționale, când se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Potrivit unui comunicat al Teatrului Odeon transmis, luni, AGERPRES, în cadrul evenimentului vor putea fi ascultate v
Iași: Artiștii Teatrului Național Chișinău revin pe scena ieșeană cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române
Artiștii de la Teatrul Național din Chișinău revin la Iași, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, pentru a transpune pe scena Teatrului Național 'Vasile Alecsandri' două spectacole excepționale. Teatrul Național Iași a anunțat, luni, că va marca împlinirea a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române cu un no
Ziua Culturii Naționale/ Manifestări organizate de Academia Română
Mai multe manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, precum și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu vor fi organizate, miercuri, de Academia Română. Evenimentele au ca parteneri Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul de Istorie și Te
Turneul 'Argentinissimo, rădăcini', cu Analia Selis, din 2 februarie, în peste 15 orașe din România
Turneul 'Argentinissimo, rădăcini', un eveniment conceput în jurul tango-ului și folclorului latino-american, va fi prezentat de Analia Selis în perioada 2 februarie - 8 martie. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, programul turneului cuprinde orașele București, Oradea, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Craiova,
Ziua Culturii Naționale/Expoziții, dezbateri, serate, dialog cu cititorii - în perioada 15 - 19 ianuarie, la Muzeul Literaturii
O serie de expoziții, dezbateri, serate, dialoguri cu cititorii, spectacole de teatru și ateliere de educație muzeală, de scenografie, de benzi desenate și de educație alternativă prin artă performativă vor fi organizate, de miercuri, până duminică, de Muzeul Național al Literaturii Române, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Manif
Spectacolul 'În largul mării', cu Șerban Pavlu în distribuție, prima premieră din 2025 la TNB
Piesa 'În largul mării', de Slawomir Mrozek, în regia lui Felix Alexa și cu actorul Șerban Pavlu în distribuție, este prima premieră din 2025 la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București (TNB), spectacolul urmând să aibă mai multe reprezentații în această lună pe scena Sălii Pictura. Primele reprezentații vor
UZPR protestează față de agresarea jurnaliștilor aflați în exercitarea profesiei
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România protestează față de agresarea colegilor jurnaliști care au fost supuși unor acte de violență. ''UZPR reamintește opiniei publice că, în ultima perioadă, s-au întețit atacurile asupra presei, care au venit din mai multe direcții, inclusiv din partea unor politicieni extremi
Liviu Jicman - vizită în SUA; va prezenta viziunea despre relațiile culturale dintre Europa și America de Nord
Președintele Institutului Cultural Român și EUNIC - European Union National Institutes for Culture, Liviu Jicman, se află în Statele Unite, în perioada 10-17 ianuarie, pentru o serie de întâlniri la New York și Washington cu lideri ai sectorului cultural, ai administrației americane și ai tehnologiei. Potrivit Ser
Proclamarea generală a noilor sfinți români - pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală
Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinți români va avea loc pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală, și va coincide cu aniversarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie. Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Rom&a
Spectacolele Operei Naționale din Timișoara au fost vizionate în 2024 de peste 50.000 de spectatori, în țară și străinătate
Spectacolele Operei Naționale Române din Timișoara (ONRT) au fost văzute în anul 2024 de peste 50.000 de spectatori, care au trăit alături de artiști farmecul muzicii atât pe scena Operei, cât și pe marile scene din țară și din străinătate. Anul 2024 a fost un adevărat festin cultural, cu 81 de reprezentații care au pus
Ziua Culturii Naționale: Filmul 'Cufărul lui Eminescu' - prezentat la Academia de Științe a Moldovei
Filmul documentar 'Cufărul lui Eminescu' în regia lui Cristian Radu Nema va fi prezentat, pe 15 ianuarie, într-o proiecție de gală la Academia de Științe a Moldovei după ședința festivă consacrată Zilei Culturii Naționale și marcării a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Potrivit unui comunicat transmis vineri AGE