Regizorul Botond Nagy a anunțat că, în contextul controversei create în jurul spectacolului 'Proorocul Ilie', montat la Teatrul Național 'I.L. Caragiale'' din București, a primit mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare, drept pentru care a făcut plângeri penale și a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

''Ca urmare a evenimentelor petrecute în ultimele două zile, fac următoarele anunțuri: În contextul controversei create în jurul spectacolului 'Proorocul Ilie', montat la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, am fost ținta unor mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare. Aceste mesaje conțin amenințări extrem de grave la adresa integrității mele fizice și psihice, precum și insulte și incitări la ură, motivate de originea mea etnică maghiară'', a scris pe Facebook regizorul.

Ca urmare a acestor fapte, el a arătat că avocata sa a inițiat deja demersuri juridice împotriva a 14 persoane care au trimis mesaje de acest gen, și anume plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare (art. 206 Cod penal) și incitare la violență, ură sau discriminare (art. 369 Cod penal) și petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru constatarea și sancționarea contravențională a faptelor de discriminare comise împotriva sa.

''Libertatea de creație artistică este un drept fundamental într-o societate democratică, iar amenințările și intimidările îndreptate împotriva unui artist din cauza operei și/sau originii sale etnice reprezintă un atac direct nu doar la persoana respectivă, ci la principiile esențiale care stau la baza unei societăți libere. Consider că aceste mesaje depășesc în mod evident limitele libertății de exprimare și intră în sfera ilegalității'', spune regizorul.

Potrivit acestuia, așa cum a precizat și Teatrul Național București în comunicatul său oficial, spectacolul 'Proorocul Ilie' nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase, ci este 'o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel'.

''Doresc să mulțumesc tuturor celor care și-au exprimat solidaritatea. Voi continua să îmi desfășor activitatea artistică cu aceeași pasiune și dedicare, fără a-mi lăsa libertatea de creație limitată de acte de intimidare'', a mai scris acesta pe Facebook.

***
Patriarhia Română a transmis un punct de vedere referitor la această piesă de teatru, arătând că a luat act ''cu mâhnire'' de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării spectacolului. Reprezentanții Patriarhiei au precizat că respectarea simbolurilor creștine constituie un act spiritual și cultural important și necesar într-o lume tot mai secularizată și înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieții spirituale.

Și TNB a reacționat, precizând că montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel, fiind un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

Teatrul Național ''I.L. Caragiale'' din București a arătat că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase.

''Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate. Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta'', a precizat TNB. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu) 

Sursa foto: Biró István / Botond Nagy/Facebook.com