Coiful getic de aur de la Coţofeneşti a revenit, vineri, acasă după nouă decenii, în comuna prahoveană Vărbilău având loc o expoziţie dedicată acestuia, precum şi un simpozion organizate de către Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu Primăria Comunei Vărbilău.

Evenimentele au fost dedicate aniversării a 90 de ani de la intrarea Coifului getic de la Coţofeneşti, sat din comuna Vărbilău, în circuitul public şi în patrimoniul naţional.

"Ne aflăm în faţa unei piese de valoare mondială, nu numai pentru ţara noastră sau spaţiul european. Mă bucur mult că oamenii de aici au ocazia să vadă un asemnea exponat, aici la ei acasă. Expoziţia acesta face parte din politica muzeului nostru de a aduce mai aproape de casa omului, în provincie, în oraşele mici şi la sate mari valori istorice", a spus la vernisaj directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

El şi-a asumat şi rolul de ghid, prezentând detalii despre coif invitaţilor, primari din Grupul de Acţiune Locală Colinele Prahovei, elevi şi părinţi din Vărbilău, numeroşi localnici din zonă.

"Încă din anul 2011 am lansat programul de a duce în teritoriu valori ale muzeului nostru. Am început cu expoziţia brăţări regale dacice de la Sarmisegetuza care a avut loc la Brad. De remarcat că au fost în trei zile 17.000 de oameni, într-un loc unde vieţuiesc circa 13.000 de persoane. Acest succes ne-a determinat să lansăm programul de prezentare a expoziţiei despre aurul şi argintul antic al ţării noastre. Subliniez că muzeul a suportat cheltuielile de asigurare şi transport", a declarat, pentru AGERPRES, directorul MNIR.

De asemenea, primarul comunei Vărbilău, Ion Ioniţă, a menţionat la rândul său că este onorat pentru a putea primi acasă o piesa arheologică de valoare inestimabilă. El a declarat că acesta "este un moment important pentru comună", care va marca pe 1 decembrie a.c. 590 de ani de atestare documentară.

Foto: (c) Aristotel Bunescu/AGERPRES

La finalul acestei zile în care a fost găzduit de sala multimedia a şcolii din Vărbilău, coiful getic de aur de la Coţofeneşti va porni în condiţii de siguranţă maximă spre Muzeul Naţional de Istorie, acolo unde îi este locul.

Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România.

Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiţie care tratează nu numai istoria artei şi a prelucrării metalelor preţioase, dar şi istoria politică şi socială a vechilor populaţii care au trăit pe teritoriul actual al României. În acelaşi timp, coiful de la Coţofeneşti este prezentat în toate manualele şcolare de istorie destinate cursului primar, gimnazial şi liceal, precum şi în marile tratate de istorie editate în ţară după 1960.

Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice româneşti, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona. De asemenea, în ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului a fost prezentată în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României. AGERPRES / (A - AS - autor: Aristotel Bunescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)