În premieră, un proiect referitor la cartografierea cinematografică a județului Buzău aflat în derulare ar putea oferi regizorilor și actorilor de pretutindeni posibilitatea de a afla, prin intermediul unei hărți, cele mai idilice locuri din județul Buzău în care ar putea fi produse filme, Vulcanii Noroioși, Lacul Siriu, așezările rupestre și sălbăticia Carpaților de Curbură, putând rivaliza cu alte zone deja celebre din lume.

Mihaela Constantinescu este manager cultural, regizor și producător de film, cunoscută pentru implicarea în organizarea Buzău International Arts Festival (BIAF) și coordonarea Buzău International Film Festival (BIFF), două evenimente care aduc împreună oameni din film, arte vizuale, teatru și cultură contemporană. Este doctorand în Cinematografie și Media în cadrul UNATC ''I.L. Caragiale'' București și crede că filmul are puterea de a deschide minți, de a conecta oameni și de a aduce în discuție subiecte importante.

A luat contact cu filmul în copilărie, atunci când a mers alături de familie la cinematograf.

''Părinții mei mă duceau la cinema de când eram mică și țin minte că prima dată când am chiulit de la școală a fost ca să merg la un film. Cred că e una dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie, și poate și primul semn că filmul va rămâne parte din viața mea. Am început să lucrez în industria de film în jurul anului 2013, colaborând cu festivaluri precum TIFF, Divan Film Festival sau Dracula Film Festival. A fost o perioadă în care am învățat foarte multe despre lumea filmului, de la organizare și programare de festival, până la comunicare și public. Am cunoscut actori și regizori precum Franco Nero, Michele Placido, Armand Assante și, mai recent, Raoul Bova. Sunt oameni care au avut un impact real asupra mea, prin felul în care văd filmul și viața. De la Michele Placido am primit unul dintre cele mai frumoase sfaturi: 'Fă ce simți în film, doar fii sigură că faci ceva.' Este un sfat simplu, dar cred că cel mai important pe care l-am primit vreodată în acest domeniu'', a declarat, pentru AGERPRES, Mihaela Constantinescu.

O bună parte dintre proiectele la care a lucrat s-au desfășurat în județul Buzău, iar zone turistice recunoscute la nivel național și internațional au fost trasformate în platouri de filmare. Dincolo de monumente naturale, atracții, obiceiuri și gastronomie, Mihaela Constantinescu a văzut în județul Buzău un potențial cinematografic ridicat, motiv pentru care a dat startul unui nou proiect, crearea unei hărți cinematografice.

''De câțiva ani lucrez la un proiect de promovare a județului Buzău prin film. Ideea a apărut în momentul în care am adus în județ producția filmului 'Nebunul', în regia lui Igor Cobileanschi. Proiectul trebuia filmat în Republica Moldova, dar am reușit să-l aducem în Buzău, care s-a dovedit locația perfectă pentru filmare. Cred că Buzăul are toate ingredientele necesare pentru a deveni un loc de referință pentru producători: relief variat (munte, deal, zone deluroase, zone verzi și zone mai 'aspre', ne lipsește doar litoralul), lumini naturale frumoase, sate cu farmec autentic, și foarte important, proximitate față de București, ceea ce reduce costurile logistice semnificativ. Printre cele mai spectaculoase locații se numără Vulcanii Noroioși, Lacul Siriu, Platoul Meledic sau Colți/Aluniș. Vulcanii Noroioși sunt deja o atracție cinematografică în sine, acolo s-au filmat producții precum filmul clasic 'Erupția' lui Liviu Ciulei în 1957, dar și serialul internațional 'Django' (realizat de Sky și Canal+ în 2023, dacă nu mă înșel), alături de diferite videoclipuri și materiale promoționale. De aceea am pornit un proiect de cartografiere cinematografică a județului, care să ofere o imagine completă a locațiilor potrivite pentru filmări: cu fotografii, imagini video și informații utile pentru echipele de producție, profiluri de locație și logistică dedicată producătorilor internaționali. Vreau să ofer un pachet complet: nu doar imagini frumoase, ci și contacte, suport local, echipe de fixeri, consiliere logistică'', dezvăluie Mihaela Constantinescu.

Beneficiile unui astfel de proiect s-ar traduce printr-o vizibilitate ridicată a comunităților locale care ar putea beneficia de diverse proiecte, de la cele de infrastructură, la locuri de muncă temporare pentru ghizi, în construcția de platouri, pentru amenajarea decorurilor, aspecte care în perspectiva omului de film, consolidează mândria locală și încrederea comunității că localitatea lor contează.

''Pentru producători, un județ precum Buzău oferă avantaje reale: diversitate de peisaj într-un spațiu relativ compact, echipe locale care cunosc deja zona și care pot să faciliteze logistic produsului, reducerea costurilor de transport, acces facil la capitală. Pentru autorități, proiectul devine un instrument de marketing teritorial: imaginea județului diseminată în cinematografe, festivaluri și mass-media, creșterea turismului cultural, atragerea investițiilor, consolidarea brandului local. Dacă se face bine, investiția culturală produce efecte economice, sociale și identitare. Și mai cred că proiectul are potențialul de a transforma mentalități, să facă comunitățile să vadă că patrimoniul lor contează, să deschidă colaborări între rural și urban, între instituții culturale și echipe de film. Pe termen lung, un astfel de proiect poate transforma Buzăul într-un hub cultural și cinematografic, comparabil cu regiuni din Spania sau Grecia, care trăiesc astăzi și din imaginea creată de filmele turnate acolo'', a apreciat aceasta.

Pentru alegerea unei locații în care urmează să fie desfășurat un proiect cinematografic este luată în calcul autenticitatea unei zone, mai spune specialistul, locuri care spun singure o poveste, nu doar peisaje spectaculoase, ci spații cu identitate, care pot susține emoția unui film.

''De exemplu, Vulcanii Noroioși prezintă un cadru selenar, dramatic, cu cratere, texturi de nămol și peisaje greu de egalat. Este un loc rar, aproape unic în spectrul natural al Europei. Satele din dealuri și zonele montane oferă un contrast - viață simplă, structuri rurale autentice, granița între natură și uman - aceste serii de contraste creează 'spații cinematice' care respiră. Fiecare zonă din Buzău are povești care merită spuse. Zona Bozioru - Nucu - Aluniș e un loc extraordinar, cu așezări rupestre și legende vechi. La Bisoca se păstrează tradiții autentice, meșteșuguri și ritualuri populare. Sunt sate în care oamenii încă își cântă bucuriile și durerile la vioară sau acordeon, fără să fi fost vreodată înregistrați. Mai sunt legende locale, ritualuri funerare sau de nuntă, migrații sezoniere, obsesii muzicale, povești mici, intime, dar cu ecou mare. Toate aceste povești, despre locuri, oameni și tradiții, pot deveni teme pentru documentare, filme de ficțiune sau chiar animații. Cred că Buzăul are un potențial uriaș de a oferi lumii un alt chip al României, unul profund și real'', a mai spus regizorul de film.

Proiectul privind realizarea unei hărți cinematografice a județului Buzău se află în stadiu de documentare. După ce vor fi strânse toate materialele media necesare, fotografii și clipuri video va urma crearea unei baze de date digitală cu imagini, coordonate și informații practice pentru producători. Platforma se dorește a fi una accesibilă în mai multe limbi străine, pentru a putea fi folosită și de echipe internaționale.

''Este un proiect în premieră pentru Buzău. Până acum, nu a mai existat un demers complet care să aducă la un loc promovarea cinematografică, cercetarea culturală și sprijinul logistic pentru producții. Cred cu tărie că Buzăul poate deveni ceea ce este Andaluzia pentru Spania sau Calabria pentru Italia - o regiune cu identitate vizuală puternică, perfectă pentru filme de toate genurile. Aici s-ar putea filma: drame istorice, în zona montană și la așezările rupestre; filme de aventură, în zonele cu relief spectaculos; comedii romantice sau filme de artă, în satele rustice sau în municipiul Buzău; documentare, despre natură, tradiții și oameni. Estimez că 'harta cinematografică' a județului Buzău va fi finalizată în a doua jumătate a anului viitor (vom încerca să surprindem și anotimpurile, pentru a vedea cum arată locațiile în diferite momente ale anului) și va fi prezentată în premieră la BIAF 2026, urmând să fie distribuită către ambasade, institute culturale și rețele de producție internaționale'', a mai spus inițiatorul proiectului.

Există exemple în lume unde filmările au schimbat radical economia locală a unor sate, arată Mihaela Constantinescu, dând exemplul localității Bhadun (Bangladesh), unde locuitorii și-au transformat casele în spații de filmare, închiriate constant echipelor de producție. În Utah (SUA), comunitățile rurale au fost revitalizate economic datorită filmărilor, unul dintre cele mai cunoscute exemple fiind Noua Zeelandă, unde filmele din seria ''The Lord of the Rings'' au transformat zone rurale izolate în destinații turistice mondiale sau Dubrovnik (Croația), orașul folosit drept ''King's Landing'' în Game of Thrones.

În România, Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost folosit în serialul Wednesday.

Cât privește utilizarea noilor tehnologii în producțiile cinematografice, aceasta este de părere că sunt doar instrumente care pot fi folosite, dar care nu înlocuiesc emoția umană.

''Sunt foarte încântat de inițiativa Mihaelei Constantinescu pentru cartografierea județului Buzău, a locațiilor de filmare. Având în vedere că am lucrat la mai multe producții internaționale pe zona Buzăului, precum 'Django', 'Around the World in 80 Days' și producții românești, pot spune că județul are un potențial imens în sensul că este foarte aproape de București, iar zona de relief și tot ce înseamnă locații prezintă foarte mare potențial. Eu sunt producător de film din Bucovina și lucrez ca location manager, eu nu am cum să știu toate aceste zone. Pe partea de location manager pentru un proiect de film, tu ai un scenariu și încerci să vizualizezi locațiile care ar fi cele mai bune pentru a-l pune în viziunea regizorală pe sticlă, pe ecran. Iar atunci ar fi un mare plus dacă aceste locații ar fi cartografiate, după care începe scouting-ul tehnic. România este frumoasă și Buzău este extraordinar de frumos, cu multe opțiuni, foarte, foarte multe opțiuni'', a declarat, pentru AGERPRES, regizorul Cristian Afanasov - Bucovina Film, care a lucrat pentru filmele ''Django'', producție filmată în Delta Dunării și la Vulcanii Noroioși, dar și pentru ''Nebunul'', realizat în județul Buzău.

Pe lângă componenta economică și cea legată de relief, producțiile realizate în afara zonelor deja cunoscute atrag simpatia locuitorilor care, la rândul lor, pot lua parte la turnarea unui film.

''Surpriza a fost mare la deschiderea pe care o au în general autoritățile din Buzău pentru realizarea unor producții. Surpriza a fost și la deschiderea oamenilor. De exemplu, la Cândești, unde s-a filmat 'Nebunul', în regia lui Igor Cobileanschi, efectiv o parte din populația localității Cândești a participat la sprijinul acelei producții. Pentru că, fiind o producție românească, bugetul era limitat și, cu toate astea, au venit oameni care ne-au ajutat necondiționat și ne-au sprijinit doar că se făcea un film acolo, la ei, în zonă. Bineînțeles, au fost remunerați, dar este o foarte mare deschidere. Ar ajuta foarte mult proiectul pentru că, în general, se filmează în București, pentru că locațiile sunt mult mai mult cunoscute, iar Bucureștiul este din ce în ce mai aglomerat, este cu adevărat o provocare în acest moment. Adică, dau un exemplu, să închizi o arteră precum Calea Victoriei într-o zi din cursul săptămânii este aproape imposibil'', a subliniat Cristian Afanasov.

Cât privește noile direcții ale cinematografiei, tehnologia și inteligența artificilă (AI), inițiatorul proiectului de creare a unei hărți cinematografice este de părere că pot și sunt utilizate cu scopul de a îmbunătăți calitatea unei pelicule, în schimb, actorii vor fi cei care, în cele din urmă, vor oferi emoția și toate celelalte sentimente pe care publicul le experimentează în fața micilor și marilor ecrane.

''Cred că filmul are puterea de a transforma. Fie prin poveștile pe care le spune, fie prin întrebările pe care le ridică. De la primele secvențe filmate de frații Lumiere, care durau câteva secunde, până la producțiile de astăzi, filmul a evoluat enorm, nu doar ca tehnică, ci ca rol social și cultural. Astăzi, filmul nu este doar o formă de artă sau divertisment. Este un mijloc prin care se discută probleme sociale, se transmit mesaje, se educă publicul și se formează opinii. Cât despre noile direcții - online, AI și tot ce vine odată cu tehnologia - cred că sunt o parte firească din evoluția noastră. Nu le privesc ca pe o amenințare, ci ca pe niște instrumente care pot extinde aria de expresie a filmului. Tehnologia nu poate înlocui emoția umană, dar o poate ajuta să ajungă mai departe. Sigur, există pericolul de superficialitate sau manipulare, dar cred că regizorii și creatorii autentici vor ști cum să extragă din ele un potențial real. Emoția, povestea și privirea umană nu pot fi înlocuite, dar asta nu înseamnă că trebuie să respingem, neapărat, noul'', a conchis Mihaela Constantiescu.

Printre actorii și oamenii de film care au luat contact cu județul Buzău în ultimii ani prin intermediul festivalelor organizate sub egida BIAF se numără Franco Nero, Michele Placido, Irina Margareta Nistor, Nae Caranfil, regizorii Daniel Sandu și Dan Dinu, Claudiu Bleonț, Marcel Iureș, Raoul Bova și Armand Assante. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: Arhiva personală Mihaela Constantiescu