Iași: Noi descoperiri la situl arheologic Cucuteni-Cetățuia
Noi descoperiri ale unor vestigii vechi de peste 6.000 de ani, aparținând culturii Cucuteni, au fost făcute de profesorii și studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași, în timpul practicii arheologice.
Printre descoperirile de la Cucuteni-Cetățuia din cadrul campaniei arheologice sunt unelte din os și piatră și vase ceramice ornamentate aparținând unei civilizații preistorice care a trăit pe teritoriul actual al României (zona de est) în urmă cu peste 6.000 de ani.
'Ne aflăm pe situl arheologic Cucuteni - Cetățuia, din localitatea Cucuteni, în apropiere de Târgu Frumos, unde se află situl eponim al Culturii Cucuteni, unde derulăm practica arheologică de specialitate a Facultății de Istorie. Până în acest moment am reușit să dezvelim o locuință din perioada Cucuteni. Suntem deja la a doua săptămână de practică. Ne bucurăm de unele descoperiri noi tipice unei case cucuteniene, cum ar fi foarte multe obiecte de meșteșug, greutăți de la un război de țesut, unelte, lame de silex, vârfuri de săgeată folosită la vânătoare. Sunt și fragmente de ceramică, unele vase întregi, altele vase de mari dimensiuni, întregibile, foarte frumos pictate. Totodată, încercăm să deslușim arhitectura acestei case din perioada Cucuteni', a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Asăndulesei, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Alexandru 'Ioan Cuza' din Iași.
La rândul său, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă afirmă că descoperirile făcute oferă indicii prețioase despre stilul de viață al celor care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu șase milenii.
'Este o cultură agricolă. Oamenii practicau agricultura la un nivel destul de înalt. Aveau destul de multe specii de cereale cultivate. Și nu doar cereale. Aveau și leguminoase, și pomi fructiferi. Au fost descoperite de-a lungul timpului și resturi de la aceste plante cultivate. De asemenea, se ocupau cu creșterea animalelor. Erau comunități foarte numeroase, foarte dinamice, comunități care au practicat și meșteșuguri diverse. Cel mai important meșteșug era cel al olăritului, un meșteșug care a atins apogeul în această etapă. După cum știm, Cultura Cucuteni a înflorit în perioada Eneoliticului, aproximativ 5.000-3.500 î.Hr., în zona estică a actualului teritoriu al României, Republica Moldova și Ucraina centrală și de vest. O particularitate a Culturii Cucuteni era ceramica de foarte bună calitate, cu decor pictat. Aproximativ 70% din ceramica lor a fost pictată cu motive spiralice complexe și culori vibrante', a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Cotiugă.
În ciuda distrugerilor, în interiorul locuințelor se păstrează vestigii importante ale vieții cotidiene și spirituale preistorice, a adăugat el.
Potrivit istoricului, nu doar ceramica descoperită în situl Cucuteni-Cetățuia este spectaculoasă. La fel sunt și resturile structurilor de locuire descoperite în timpul săpăturilor arheologilor.
'Deocamdată ne aflăm pe un inel de distrugere, unde pereții sunt căzuți la pământ și sunt foarte puternic arși. Lutul este ars până la cărămidă. Uneori avem arsuri în care identificăm bucăți vitrificate de chirpici. În perioada următoare vom demonta, așa spunem noi, arheologii, această locuință, până când înțelegem modul în care ea era construită. De regulă, casele erau construite din structură lemnoasă, cu structură de pai și împletitură de nuiele cu lut. Construcțiile erau incendiate - o caracteristică a locuințelor cucutenienilor. Până în acest moment nu știm foarte clar dacă le ardeau intenționat sau dacă au avut loc incendii accidentale. Mai degrabă credem că era o ardere intenționată, controlată, care ajungea la temperaturi foarte mari. Tehnica ne este, deocamdată, cvasinecunoscută', a explicat Andrei Asăndulesei.
Istoricii au menționat că așezarea preistorică descoperită la Cucuteni-Cetățuia nu a putut fi foarte mult cercetată pentru că a fost foarte grav afectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
'Acolo au fost foarte multe puncte de tragere, iar zona a fost afectată de bombardamente. Cercetările care au urmat după aceea au condus aproape în întregime la tot ce se mai putea cerceta. În momentul respectiv, arheologii au descoperit două șanțuri de apărare. Ei au socotit la vremea respectivă, adică prin anii 1965, că așezarea se întinde până la aceste două șanțuri de apărare. Noi ne-am pus mereu întrebarea de ce s-ar fi oprit acolo așezarea, pentru că terenul permitea dezvoltarea și pentru că am mai găsit așezări cucuteniene care erau mult mai mari. În ultimii ani, prin prospecțiuni arheologice magnetometrice am constatat că locuirea este mult mai extinsă și am mai descoperit încă trei șanțuri de apărare', a explicat Vasile Cotiugă.
Prin prospecțiuni noninvazive, prospectări geofizice, aeriene sau scanări LiDAR, în ultimii ani arheologii au reușit să vadă pe sub pământ cum erau dispuse structurile cucutenienilor, fapt care indică, spun cei doi profesori ieșeni, că era o civilizație foarte bine organizată.
'În urma acestor măsurători s-a dovedit că situl este mult mai mare decât se considera și că nu este complet cercetat, așa cum știam noi din literatura de specialitate. Prospectările magnetometrice, în special, au confirmat o extindere spre est a acestui sit care ajunge spre 5 hectare, cu multe alte structuri de locuire, foarte multe case arse organizate foarte bine pe șiruri, avem un soi de tramă stradală, avem anexe ale acestor gospodării, am putut chiar identifica și cuptoarele de ars ceramică. Ele au o amprentă deosebită în aceste hărți geofizice și magnetometrice pe care am reușit să le obținem noi', a spus Andrei Asăndulesei. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: Arheoinvest
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor: Expoziția 'Nadia Comăneci - Drumul către perfecțiune', vernisată la Teatrul Regina Maria din Oradea (FOTO/VIDEO)
Teatrul Regina Maria din Oradea a găzduit, marți, Gala '10 pentru eternitate', ocazie cu care a avut loc și vernisajul expoziției 'Nadia Comăneci - Drumul către perfecțiune', itinerată de Arhivele Naționale ale României special pentru acest eveniment. Gala a marcat împlinirea a 50 de ani de la prima notă de 10 din i
Romica Puceanu Reimagined, Ladaniva și Zdob și Zdub, la a 13-a ediție Balkanik Festival
Ladaniva, Zdob și Zdub, precum și interpreți de muzică românească reuniți în proiectul original Romica Puceanu Reimagined vor putea fi ascultați la cea de-a 13-a ediție a Balkanik Festival, care va avea loc în perioada 28 - 30 august, pe malul Lacului Tei. Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, muzica va veni anul acesta din Ar
Mureș: Legendarul Marcin Dylla și acordurile subtile ale duetelor româno-ungare, la 'Harmonia Cordis'
Renumitul chitarist polonez Marcin Dylla, unul dintre cei mai titrați și influenți interpreți ai generației sale la nivel mondial, laureat cu locul I la peste 19 competiții internaționale de prestigiu, concertează miercuri seara pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în a doua zi a Festivalului Internațional de Chitară 'Harmonia Cordis'.
'Enescu - Poema Română: Immersive Experience', pe 19 august, la MINA
O experiență audiovizuală care transpune muzica lui Enescu într-un spațiu imersiv va putea fi descoperită de public, la MINA - Museum of Immersive New Art, în cadrul proiecției 'Enescu - Poema Română: Immersive Experience', pe 19 august, în ziua în care se împlinesc 145 de ani de la nașterea compozitorului. Potrivit
Covasna: 'Ziua Cetății Zânelor' - excursie ghidată la cetatea dacică, spectacole, ateliere și jocuri tradiționale
Cetatea dacică din Covasna, una dintre cele mai mari fortificații dacice din afara Munților Orăștiei, va putea fi vizitată cu ghidaj de specialitate pe 22 august, în cadrul 'Zilei Porților Deschise', organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Asociația Culturală 'Cetatea Dacică - Valea Zânelor', cu prilejul celei de-a IX-a ediții a
Patriarhul Daniel, de Duminica migranților: Dorim ca familiile românilor din diaspora să nască și să crească oameni credincioși
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat un mesaj cu prilejul Duminicii migranților români, marcată anual în prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în care îndeamnă la 'statornicie în credința ortodoxă și comuniune frățească'. 'În această Duminică a Migran
Harghita: Festivalul Nostalgiei readuce în Borsec atmosfera de odinioară, cu haine de epocă, muzică și dans
Autoritățile din Borsec vor recrea, la sfârșitul săptămânii, atmosfera din perioada de glorie a stațiunii, în cadrul Festivalului Nostalgiei, eveniment foarte iubit de localnici și turiști. 'Eu zic că acesta este cel mai frumos festival dintre toate pe care le-am făcut și le facem la Borsec, Festivalul Nostalgiei, care în acest an a
Expoziția ''Alb pe alb'' - povestea broderiilor, din 19 august, la Muzeul Național al Țăranului Român
Expoziția ''Alb pe alb'', în care este prezentată o selecție de cămăși din colecțiile Horațiu Silviu Ilea și Ioana Corduneanu, ca dovezi din mai multe regiuni ale țării, din perioada interbelică, va fi vernisată pe 19 august, de la ora 17:00, la Sala Nouă a Muzeului Național al Țăranului Român. ''Expoziția &
Arad: Mii de credincioși, așteptați la Basilica Maria Radna și la Mănăstirea Hodoș-Bodrog în ziua Adormirii Maicii Domnului
Peste 20.000 de pelerini catolici sunt așteptați la Basilica Papală Maria Radna, din Lipova, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, unde vor avea loc slujbe în mai multe limbi, iar alte câteva mii de credincioși ortodocși vor fi la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cea mai veche așezare cu viață monahală neîntreruptă din România.
Tulcea: Ansamblul ''Firicel de busuioc'' a câștigat trofeul Festivalului internațional ''Peștișorul de aur'' (FOTO/VIDEO)
Festivalul internațional de folclor pentru copii ''Peștișorul de aur'' și-a desemnat, marți seara, câștigătorii, marele trofeu fiind adjudecat de ansamblul folcloric ''Firicel de busuioc'' din județul Bacău.
BIBLIOTECA AZI/ Dâmbovița: Inteligența artificială și reinventarea bibliotecilor din localitățile rurale
Bibliotecile rurale din județul Dâmbovița își redefinesc rolul în comunitate prin integrarea inteligenței artificiale (AI) și a noilor tehnologii, transformându-se din simple spații de împrumut de carte în centre moderne de educație, incluziune și acces digital pentru toate categoriile de public. Bibliotecil
Buzău: Starul italian Riccardo Scamarcio, din ''John Wick 2'' și ''A Haunting in Venice'', se va întâlni cu publicul la BIAF
Actorul italian Riccardo Scamarcio, cunoscut pentru rolurile sale din ''John Wick: Chapter 2'', ''A Haunting in Venice'' și care îl va interpreta pe Pontius Pilate în ''The Resurrection of the Christ'', continuarea filmului ''The Passion of the Christ'', regizat de Mel Gibson, va fi prezent l
Maramureș: Mii de pelerini așteptați la Mănăstirea Rohia, care marchează 100 de ani de viață monahală
Mănăstirea ''Sfânta Ana'' Rohia din județul Maramureș va marca, începând de joi, 100 de ani de viață monahală și 100 de ani de la aducerea Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, a anunțat, miercuri, lăcașul de cult într-o
Voievodul Iancu de Hunedoara, comemorat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, la 570 de ani de la moarte
Coroane de flori au fost depuse, marți, la 570 de ani de la moartea lui Iancu de Hunedoara, la sarcofagul voievodului, aflat în incinta Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia. Printre cei care au participat la ceremonia desfășurată în memoria lui Iancu de Hunedoara s-au aflat primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, primarul municipiului
Arhiepiscopul Târgoviștei: Cinstirea sfinților reprezintă o necesitate de viață, o permanență a modului de cultură spirituală ortodoxă și românească
Arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei, Nifon, a vorbit, în cuvântarea sa adresată pelerinilor veniți, marți, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nifon, despre importanța cinstirii sfinților și despre cum ajută în ziua de azi credința, când în jurul nostru remarcăm crize de toate categoriile: economice, morale, sociale.