Iași: Noi descoperiri la situl arheologic Cucuteni-Cetățuia
Noi descoperiri ale unor vestigii vechi de peste 6.000 de ani, aparținând culturii Cucuteni, au fost făcute de profesorii și studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași, în timpul practicii arheologice.
Printre descoperirile de la Cucuteni-Cetățuia din cadrul campaniei arheologice sunt unelte din os și piatră și vase ceramice ornamentate aparținând unei civilizații preistorice care a trăit pe teritoriul actual al României (zona de est) în urmă cu peste 6.000 de ani.
'Ne aflăm pe situl arheologic Cucuteni - Cetățuia, din localitatea Cucuteni, în apropiere de Târgu Frumos, unde se află situl eponim al Culturii Cucuteni, unde derulăm practica arheologică de specialitate a Facultății de Istorie. Până în acest moment am reușit să dezvelim o locuință din perioada Cucuteni. Suntem deja la a doua săptămână de practică. Ne bucurăm de unele descoperiri noi tipice unei case cucuteniene, cum ar fi foarte multe obiecte de meșteșug, greutăți de la un război de țesut, unelte, lame de silex, vârfuri de săgeată folosită la vânătoare. Sunt și fragmente de ceramică, unele vase întregi, altele vase de mari dimensiuni, întregibile, foarte frumos pictate. Totodată, încercăm să deslușim arhitectura acestei case din perioada Cucuteni', a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Asăndulesei, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Alexandru 'Ioan Cuza' din Iași.
La rândul său, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă afirmă că descoperirile făcute oferă indicii prețioase despre stilul de viață al celor care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu șase milenii.
'Este o cultură agricolă. Oamenii practicau agricultura la un nivel destul de înalt. Aveau destul de multe specii de cereale cultivate. Și nu doar cereale. Aveau și leguminoase, și pomi fructiferi. Au fost descoperite de-a lungul timpului și resturi de la aceste plante cultivate. De asemenea, se ocupau cu creșterea animalelor. Erau comunități foarte numeroase, foarte dinamice, comunități care au practicat și meșteșuguri diverse. Cel mai important meșteșug era cel al olăritului, un meșteșug care a atins apogeul în această etapă. După cum știm, Cultura Cucuteni a înflorit în perioada Eneoliticului, aproximativ 5.000-3.500 î.Hr., în zona estică a actualului teritoriu al României, Republica Moldova și Ucraina centrală și de vest. O particularitate a Culturii Cucuteni era ceramica de foarte bună calitate, cu decor pictat. Aproximativ 70% din ceramica lor a fost pictată cu motive spiralice complexe și culori vibrante', a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Cotiugă.
În ciuda distrugerilor, în interiorul locuințelor se păstrează vestigii importante ale vieții cotidiene și spirituale preistorice, a adăugat el.
Potrivit istoricului, nu doar ceramica descoperită în situl Cucuteni-Cetățuia este spectaculoasă. La fel sunt și resturile structurilor de locuire descoperite în timpul săpăturilor arheologilor.
'Deocamdată ne aflăm pe un inel de distrugere, unde pereții sunt căzuți la pământ și sunt foarte puternic arși. Lutul este ars până la cărămidă. Uneori avem arsuri în care identificăm bucăți vitrificate de chirpici. În perioada următoare vom demonta, așa spunem noi, arheologii, această locuință, până când înțelegem modul în care ea era construită. De regulă, casele erau construite din structură lemnoasă, cu structură de pai și împletitură de nuiele cu lut. Construcțiile erau incendiate - o caracteristică a locuințelor cucutenienilor. Până în acest moment nu știm foarte clar dacă le ardeau intenționat sau dacă au avut loc incendii accidentale. Mai degrabă credem că era o ardere intenționată, controlată, care ajungea la temperaturi foarte mari. Tehnica ne este, deocamdată, cvasinecunoscută', a explicat Andrei Asăndulesei.
Istoricii au menționat că așezarea preistorică descoperită la Cucuteni-Cetățuia nu a putut fi foarte mult cercetată pentru că a fost foarte grav afectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
'Acolo au fost foarte multe puncte de tragere, iar zona a fost afectată de bombardamente. Cercetările care au urmat după aceea au condus aproape în întregime la tot ce se mai putea cerceta. În momentul respectiv, arheologii au descoperit două șanțuri de apărare. Ei au socotit la vremea respectivă, adică prin anii 1965, că așezarea se întinde până la aceste două șanțuri de apărare. Noi ne-am pus mereu întrebarea de ce s-ar fi oprit acolo așezarea, pentru că terenul permitea dezvoltarea și pentru că am mai găsit așezări cucuteniene care erau mult mai mari. În ultimii ani, prin prospecțiuni arheologice magnetometrice am constatat că locuirea este mult mai extinsă și am mai descoperit încă trei șanțuri de apărare', a explicat Vasile Cotiugă.
Prin prospecțiuni noninvazive, prospectări geofizice, aeriene sau scanări LiDAR, în ultimii ani arheologii au reușit să vadă pe sub pământ cum erau dispuse structurile cucutenienilor, fapt care indică, spun cei doi profesori ieșeni, că era o civilizație foarte bine organizată.
'În urma acestor măsurători s-a dovedit că situl este mult mai mare decât se considera și că nu este complet cercetat, așa cum știam noi din literatura de specialitate. Prospectările magnetometrice, în special, au confirmat o extindere spre est a acestui sit care ajunge spre 5 hectare, cu multe alte structuri de locuire, foarte multe case arse organizate foarte bine pe șiruri, avem un soi de tramă stradală, avem anexe ale acestor gospodării, am putut chiar identifica și cuptoarele de ars ceramică. Ele au o amprentă deosebită în aceste hărți geofizice și magnetometrice pe care am reușit să le obținem noi', a spus Andrei Asăndulesei. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: Arheoinvest
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alba: PS Claudiu a anunțat convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Claudiu Lucian Pop, a anunțat, joi, la Blaj, intenția de a convoca Adunarea Arhiepiscopală Majoră, el menționând că a primit în acest sens consimțământul Sinodului Episcopilor. 'Astăzi, ne aflăm într-un moment de răscruce. Pe care trebuie s
Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?' - lansat la Bookfest
Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?', de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț Anghel, a fost lansat, joi, la standul Editurii Humanitas de la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Jurnalista Sabina Fati, moderatoarea lansării, a afirmat că suveranismul nu este doar în România,
Mircea Cărtărescu, la Bookfest: 'Texistența' - un autoportret, o carte de aforisme; mi-aș fi dorit să fiu un scriitor de nișă
Scriitorul Mircea Cărtărescu și-a lansat joi la Bookfest cel mai recent volum, 'Texistența', pe care l-a caracterizat drept 'un autoportret', 'o carte de aforisme', mărturisind că și-ar fi dorit 'din tot sufletul' să fie 'un scriitor de nișă', 'citit și înțeles de foarte puțini oameni'. 'Ce să vă spun,
Pregătiri pentru proclamarea locală: Patriarhul Daniel a sfințit racla cu moaștele Sf. Elisabeta de la Pasărea
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a sfințit joi, la Palatul Patriarhiei, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea și trei icoane relicvar, prilej cu care a subliniat că aceasta 'a dus o viață aspră de nevoință'. Evenimentul a avut loc în ajunul proclamării locale a canonizării sfintei, care va fi oficiată viner
Bihor: Expoziție de fotografie, în Cetatea Oradea, cu imagini realizate și de ambasadorul Japoniei în România, Katae Takashi
Asociația Internațională Euro Foto Art (AIEFA) a vernisat joi, în Cetatea Oradea, expoziția de artă fotografică intitulată 'Pod cultural Japonia - România', cu fotografii realizate de ambasadorul Japoniei în țara noastră, Katae Takashi și artistul fotograf Ștefan Toth Istvan, președintele asociației. Expoziția cuprinde o selecție de 4
Volumul 'Cărtărescu', coordonat de Iulian Boldea, a fost lansat la Bookfest
Volumul 'Cărtărescu', coordonat de Iulian Boldea, o monografie apărută la Editura Cartier, care își propune să redeseneze cu acuratețe și obiectivitate fizionomia literară a lui Mircea Cărtărescu prin impresii redate de importanți scriitori români, a fost lansată, joi, la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Printre cei care au scris de
Criticul de artă Călin Stegerean: Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii în cauza evaluării mele la final de mandat
Criticul de artă Călin Stegerean, fost manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) din București, a anunțat joi că a câștigat procesul cu Ministerul Culturii în cauza evaluării sale la final de mandat, Curtea de Apel hotărând că evaluarea acestuia a fost incorectă. 'Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii! Curt
Uniunea Scriitorilor se adresează președintelui Senatului, 'consternată' de excluderea reprezentantului său din Consiliul ICR
Uniunea Scriitorilor din România i-a transmis, joi, o scrisoare deschisă președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în care își exprimă 'consternarea' în legătură cu excluderea reprezentantului Uniunii, criticul literar și eseistul Angelo Mitchievici, din Consiliul Institutului Cultural Român. 'Consiliul Uniunii Scriito
Alba: Incunabule și alte rarități bibliofile din secolele XVI-XVII, într-o expoziție temporară la Museikon
Alba Iulia, 4 iun /Agerpres/ - Patru incunabule din colecția Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, tipărite în perioada 1487-1500, dar și o serie de rarități bibliofile din secolul al XVI-lea, cum ar fi unul din primele atlase de buzunar, pot fi văzute, până în 4 septembrie, într-o expoziție vernisată, joi, la Museikon. Expoziți
Record la Concursul Enescu: 645 de tineri muzicieni din 55 de țări, înscriși la secțiunile vioară, violoncel și pian
Un număr de 645 de tineri muzicieni din 55 de țări s-au înscris la secțiunile instrumentale vioară, violoncel și pian din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu. Este cel mai mare număr de concurenți înregistrat în istoria competiției, de la prima sa ediție, organizată în anul 1958. Potriv
Bookfest/ Premiile Muzeului Literaturii - Profesorul Bruno Mazzoni și gazetarul Petre Mihai Băcanu, printre laureați
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a decernat joi, în cadrul unei ceremonii desfășurate în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, premiile care recompensează importante titluri din domeniul filologiei apărute în anii 2024 și 2025 și acordate unor personalități ale literelor și culturii românești și străine. Fe
Brăila: Hariclea Darclée, omagiată la 166 de ani de la naștere și 145 de ani de la debutul pe scena brăileană
Primăria Municipiului Brăila și Fundația Darclée organizează, în perioada 9-10 iunie, la Teatrul 'Maria Filotti', cea de-a doua ediție a manifestării culturale 'Zilele Darclée', dedicată celebrării sopranei Hariclea Darclée, de la a cărei naștere se împlinesc 166 de ani, precum și 145 de ani de la debutul său artistic pe scena
Spectacolul 'Farul' - premieră la Teatrul Ion Creangă, pe 14 iunie
Spectacolul 'Farul', semnat de Andra Burcă, va avea premiera pe 14 iunie, de la ora 18:00, la Sala Mare a Teatrului Ion Creangă. Publicul va avea însă ocazia să îl vadă în avanpremieră pe 5 iunie, de la aceeași oră, au anunțat organizatorii. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, producția îi are în di
Timiș: Festivalul Internațional Timișoara Muzicală a adus mii de spectatori la Operă
Ediția aniversară cu numărul 50 a Festivalului Internațional 'Timișoara Muzicală', desfășurată în perioada 26 aprilie - 31 mai, a atras mii de spectatori la evenimentele organizate de Opera Națională Română din Timișoara (ONRT). Potrivit unui comunicat transmis joi de ONRT, programul manifestării a cuprins 11 evenimente des
Buzău: 'Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare', la Muzeul Județean
Muzeul Județean Buzău, în parteneriat cu Muzeul de Artă Populară Constanța, organizează expoziția 'Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare', eveniment care propune vizitatorilor o incursiune în universul materialelor textile tradiționale românești, cu piese reprezentative și motive populare muntenești și dobrogene.