Revista 'Vatra' care apare la Târgu Mureș, finanțată de Consiliul Județean Mureș cu sprijinul Ministerului Culturii, continuatoarea revistei 'Vatra' (serie veche) lansată la data de 1 ianuarie 1894 la București, împlinește în acest an 131 de ani de la apariția primului număr.

'Revista de cultură 'Vatra' are un destin centenar și o existență ce stă sub girul tradiției, al valorii și al performanței culturale. Primul număr al revistei 'Vatra' (serie veche) a apărut la data de 1 ianuarie 1894 la București, revista fiind condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici. Se împlinesc, așadar, în acest an, 131 de ani de la apariția primului număr al revistei 'Vatra'. De-a lungul timpului, revista s-a impus în peisajul cultural românesc și internațional prin calitatea numerelor publicate, prin valoarea și competența colaboratorilor, prin prestigiu și notorietate în spațiul nostru literar. Seria nouă, mureșeană, a revistei 'Vatra' apare începând din mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus Guga și Mihai Sin. Revista a fost condusă de poetul, romancierul și dramaturgul Romulus Guga, iar după moartea sa, de criticul și istoricul literar Cornel Moraru, în prezent director onorific al revistei', a declarat, pentru AGERPRES, profesor universitar doctor Iulian Boldea, redactor-șef al revistei 'Vatra'.

Până în prezent au fost publicate peste 600 de numere, iar din anul 2000 numerele revistei 'Vatra' sunt indexate în baza de date internațională CEEOL (Central and Eastern European Online Library).

'Rubricile tradiționale ale revistei - Vatra-Dialog, Cumințenia pământului, Citind și trăind literatura, Seismograme, Ochiul ciclopului, Documentele continuității, Tolle lege, Editorial, Carmen saeculare, Epica magna, Cronica literară, Cu cărțile pe masă, Lecturi, Triptic, Metamorfozele cercului, Refracții, Adagio, Talmeș-balmeș - redau legătura între tradiție și modernitate, dar și unitatea în diversitate pe care revista de cultură 'Vatra', revistă centenar și revistă-fanion a culturii românești, le promovează', a subliniat Iulian Boldea, cunoscut scriitor, critic și istoric literar.

Elementele forte ale revistei, susține profesorul Iulian Boldea, sunt date, în primul rând, de statutul, prestigiul și capitalul cultural pe care și le-a câștigat și confirmat prin activitatea ei din ultimele decenii, la care se adaugă calitatea excepțională a echipei redacționale și a colaboratorilor săi.

'Trebuie menționat și cadrul organizațional al revistei, statutul său de instituție publică, care-i permite să joace în mod adecvat rolul său cultural important în context local, regional, național și internațional. Redactorii și colaboratorii revistei sunt nume importante ale culturii și literaturii române contemporane: Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Gheorghe Perian, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, Eugeniu Nistor, Kocsis Francisko, Alex. Cistelecan, Alex Goldiș, Călin Crăciun, Cristina Timar, Senida Poenariu. Revista 'Vatra' și-a propus, mai ales după anul 1990, ca obiectiv prioritar, o serie de dezbateri pe teme importante ale istoriei și criticii literare, prin revizitarea și revitalizarea istoriei unor concepte definitorii pentru studiile umaniste, pornindu-se de la ideea că cercetările românești de acest tip trebuie să cunoască o necesară revigorare', a afirmat redactorul-șef.

Potrivit profesorului Iulian Boldea, revista a promovat mereu valoarea, competența, cultivând tradiția și ideea de continuitate, dar și dialogul cu alte culturi, ilustrând o temă esențială a lumii în care trăim, marcată de provocările globalizării: tema dialogului dintre tradiție și modernitate.

'Deschiderea tot mai largă a revistei și rubricilor sale către dialogul intercultural se concretizează într-o serie de rubrici dedicate creațiilor literare ale autorilor de origine maghiară și prin traduceri sau interviuri cu autori de limbi străine (Gesta hungarorum, Biblioteca Babel, Biblioteca poeziei de avangardă etc.). Există o continuitatea firească a interesului revistei 'Vatra' pentru literatura scrisă în limba maghiară, care se manifestă cu consecvență pe tot parcursul seriei noi, din 1971 încoace. Astfel, de-a lungul anilor, rubrici precum 'Vecinătăți', 'Biblioteca babel' sau 'Ce scriu ungurii' au devenit repere importante pentru cei interesați de literatura maghiară din România. Acestor rubrici li s-au adăugat numere întregi sau dosare tematice dedicate avangardei maghiare, dar și interviuri și texte ale unor scriitori maghiari importanți', a precizat profesorul Boldea.

Revista Vatra a derulat o serie de proiecte, precum cenaclul revistei, digitizarea colecției revistei din perioada 1971-2024, actualizarea Bibliografiei revistei de la începutul seriei noi până în anul 2024, antologiile de proză scurtă și de poezie, acum fiind în pregătire o altă antologie, de critică literară și eseu.

'Revista 'Vatra' este, prin întreaga sa activitate, o revistă ce îmbină tradiția și modernitatea, într-o sinteză culturală originală, constituindu-se într-un reper valoric de incontestabilă prestanță. De-a lungul timpului, revista 'Vatra' s-a impus în peisajul cultural românesc și internațional prin calitatea numerelor publicate, prin valoarea și competența colaboratorilor, prin prestigiu și notorietate în spațiul nostru literar', a subliniat Iulian Boldea.

Între membrii primei echipe redacționale a seriei noi a revistei se regăsesc ziariști din presa locală sau centrală, precum Ion Calion-Caloi, Cornel Pogăceanu, Atanasie Popa, istoricul literar Serafim Duicu, poetul și sculptorul Gavril Ședran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficienii Ion Petru Pop și Radu Ceontea.

Printre colaboratorii permanenți, care au deținut rubrici, se numără istoriograful Grigore Ploeșteanu, biologii academicieni Alexandru Pora și Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toșa, sociologul Andrei Roth.

După anul 1990, colectivului redacțional i se alătură Alexandru Cistelecan (redactor-șef adjunct, între 1993-2007), Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, Alexandru Vlad, Alex Cistelecan, Alex Goldiș, Călin Crăciun, Cristina Timar și Senida Poenariu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)