Un fragment de cămașă de deținut, un exponat mai puțin spectaculos, din expoziția '100 de ani de la nașterea lui Constantin Chiriță. 70 de ani de la scrierea primului volum Cireșarii', deschisă, miercuri seara, la Biblioteca Națională a României, stă mărturie despre geneza romanului îndrăgit de generații întregi de adolescenți.

'Mi-am propus în seara asta să vă povestesc cum s-au născut 'Cireșarii'. Știu că tata a fost întrebat foarte des, aproape la fiecare interviu, la fiecare întâlnire cu elevii a fost întrebat de ce a scris 'Cireșarii'. Și răspunsurile lui sunt cunoscute: a scris cărțile pe care ar fi vrut să le citească el în adolescență, a scris cărți cu eroi tineri cu care cititorii se pot identifica, a scris cărți frumoase, a vrut să scrie cărți fără stridențe, violențe și urâțenie. Cunoaștem răspunsurile lui. Dar mai există un aspect necunoscut, un impuls, un motiv necunoscut pentru crearea 'Cireșarilor'', a afirmat fiica scriitorului, Diana Chiriță, prezentă la vernisaj, alături de unul dintre frații ei, Adrian Chiriță.

Ea a dezvăluit faptul că 'motivul' este legat de o serie de evenimente care s-au petrecut în familia mamei sale, soția lui Constantin Chiriță, respectiv de condamnarea unor membri ai acestei familii în procesul intentat conducătorilor Bisericii romano-catolice din Banat (1951).

Evenimentele au întrerupt, a mărturisit Diana, o 'frumoasă poveste de dragoste' între o studentă la Regie la Institutul de Artă Cinematografică din București (Gertrud Gregor) și un tânăr ziarist (Constantin Chiriță) 'care până atunci cutreierase țara, documentând, 'cu entuziasm', transformările României', ce preda un curs de Istoria literaturii române la institut.

'Povestea de dragoste este documentată în romanul 'Întâlnirea', al lui Constantin Chiriță. Amândoi erau foarte pasionați de ceea ce făceau: tata - de noua lui sarcină de a preda acest curs, mama - lansată cu pasiune și entuziasm în studiul Regiei. Totul părea superb, frumos, țara frumoasă, viitorul lor, frumos. La sfârșitul primului an universitar, mama a obținut Bursa republicană, care, înțeleg, a fost o bursă foarte prestigioasă și generoasă și totul părea bine, avea un viitor superb. Dar, după câteva zile, după primirea acestei burse, cineva a ajuns la camera căminului ei, a bătut în ușă și a spus: 'Începând de azi, nu mai sunteți studentă la institutul nostru'', a povestit fiica scriitorului.

Reacția regimului survenea încheierii procesului împotriva Bisericii Catolice, lot în care se afla și bunicul acesteia.

'Ce se întâmplase? Se încheiase procesul împotriva Bisericii Catolice. Bunicul meu, tatăl lui Gertrud, a fost condamnat la 25 de ani de temniță grea, unchiul mamei, episcopul Augustin Pacha, în vârstă de 82 de ani (episcopul catolic german de Timișoara, Augustin Pacha), a fost condamnat la 18 ani de temniță grea, iar mama a fost dată afară din institut și au urmat toate celelalte lucruri obișnuite în aceste cazuri: confiscarea averii, camioane care trăgeau în fața casei din Timișoara, se aruncau cărțile din bibliotecă de pe geam în camion, se lua mobila... lucrurile uzuale. Și pentru părinții mei a început o perioadă foarte, foarte grea de mai mulți ani. Tata a trebuit să se retragă de la institut, dar a continuat să lucreze la mai multe ziare din București. Au fost câteva clipe mai bune în acești ani foarte grei: în 1952 sau căsătorit, în 1953 s-a născut Victor, fratele nostru mai mare', a continuat Diana Chiriță.

Anul 1954 este acela în care 's-a întâmplat un lucru foarte interesant', a arătat aceasta, dezvăluind faptul că familia a găsit un fragment de cămașă aparținând bunicului încarcerat.

'M-au întrebat, de fapt, unii dintre voi ce este cu fragmentul acesta de cămașă. Deci, în '54, părinții au găsit în fața ușii de la intrarea în apartamentului lor din strada Cireșului un ghemotoc de cămașă de deținuți. Fragmentul este din acea cămașă. La început s-au speriat, au crezut că înseamnă că bunicul murise, dar, pe urmă, inspectând mai pe îndelete cămașa, au găsit o broderie în ea. Este o broderie făcută de Hans, bunicul meu, socrul lui Constantin Chiriță, cu un mesaj către familie. De la arestarea din 1951, ei nu avut niciun semn de viață de la el și nu au avut nicio posibilitate să afle ce se întâmplă cu el și nici nu se știa unde e, pentru că îl mutaseră din loc în loc', a spus fiica scriitorului.

Broderia reprezintă, de fapt, un mesaj de încurajare în trei limbi, maghiară, germană și latină, al bunicului Dianei adresat familiei.

'Acum, ce are asta de-a face cu 'Cireșarii'. În '54 s-a mai întâmplat ceva. Când credeam că nu se poate mai rău, s-a întâmplat și mai rău. S-a aflat la redacții că tata era căsătorit cu fiica unui așa-numit 'dușman de clasă' și a fost concediat de la toate (publicațiile - n.r.). Dintr-odată s-au găsit familia mică - tata, mama, Victor, care avea un an, eu, pe drum - fără nicio sursă de venit. Și s-au chinuit, tata mai câștiga bani ca ghost writer (scria și semnau alte persoane), dar în clipa aia i-a venit ideea să scrie o carte atât de frumoasă, încât nicio editură să nu-i refuze publicarea. Și această carte a fost 'Cireșarii'', a încheiat Diana Chiriță.

La vernisaj, personalitatea scriitorului a fost evocată de directorul Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu, de editorul și eseistul Lucian Pricop, de scriitorul Petre Crăciun și de actorul Gheorghe Visu, care au subliniat că romanul 'Cireșarii' a rămas cea mai citită carte pentru copii în România, generații de tineri căutând modele de viață în personajele romanelor acestei serii.

Realizată cu sprijinul editorului Lucian Pricop și cu participarea editurilor Cartex și Roxel Cart, expoziția cuprinde fotografii cu Constantin Chiriță și familia sa, mașina sa de scris a autorului, multe din cărțile publicate de acesta în țară și în străinătate, manuscrise ale unor romane sau ale unor proiecte literare, dactilograme ale unor cărți cu corectura scriitorului. Sunt prezentate articole, recenzii, poeme și texte manuscrise de la Nichita Stănescu, Geo Bogza, Mircea Micu, Fănuș Neagu dedicate lui Constantin Chiriță, filmele cu scenarii pornind de la 'Cireșarii'. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO