Arhitectul Palatului Culturii din Iași, Ioan D. Berindey, a fost readus la viață prin intermediul holografiei și inteligenței artificiale și întâmpină, începând de vineri, vizitatorii edificiului cultural, răspunde la întrebări și chiar poate recita poezii dacă este solicitat.

Vizitatorii Palatului Culturii au ocazia unică în România de a interacționa cu o hologramă în mărime naturală a arhitectului Ion D. Berindey, cel care în urmă cu mai bine de un secol a coordonat construcția emblematicului edificiu.

'Această hologramă interactivă nu este doar o simplă proiecție - este integrată cu inteligență artificială, fiind capabilă să răspundă în timp real la întrebările vizitatorilor în trei limbi: română, engleză și franceză. Astfel, turiștii pot comunica direct cu 'arhitectul' Berindey pentru a afla despre programul de vizitare al Palatului Culturii, prețurile biletelor și reducerile disponibile, informații despre expozițiile curente și permanente, detalii despre istoria palatului și procesul de construcție', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Andrei Gheorghiță, reprezentantul start-up-ului care a dezvoltat info-holograma.

Holograma arhitectului Berindey asigură info point-ul de la Palatul Culturii atât în română, cât și în engleză și franceză.

Totul se întâmplă cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație dar și cu ajutorul Inteligenței Artificiale.

'Asistentul virtual ne poate spune orice informație legată de Palatul Culturii și în același timp orice informație de tot ceea ce înseamnă cultură în Iași, dar și în România. El a fost limitat, restricționat, să nu răspundă la întrebări dificile sau la întrebări care nu-și au locul în cadrul Complexului Muzeal Național Muzeal, cum sunt cele legate de politică. Inteligența Artificială face parte din viețile noastre, nu mai este un lucru la care privim în viitor pentru că e aici, și, mai mult decât atât, ne poate oferi informații oricând și la orice oră în mai multe limbi de circulație internațională', a spus Andrei Gheorghiță.

Proiectul este realizat de către o firmă din Iași, unii dintre membrii echipei fiind absolvenți ai Facultății de Bioinginerie.

'Acest tip de implementare este un exemplu concret de transformare digitală a spațiilor culturale, unde istoria prinde viață prin tehnologie, iar interacțiunea devine o parte esențială a vizitei. Prin acest proiect, HoloLine nu doar că valorifică patrimoniul cultural într-un mod modern și accesibil, ci creează o punte între trecut și viitor. Holograma lui Ion D. Berindey devine un ghid virtual elegant și erudit, oferind o experiență personalizată fiecărui vizitator', a declarat Andrei Gheorghiță, care este și șef de lucrări în cadrul Facultății de Bioinginerie Medicală.

Directorul Palatului Culturii, Andrei Apreotesei, afirmă că proiectul, care e realizat de un start-up din Iași, vine să suplinească lipsa resursei umane.

'Acest proiect vine să rezolve o problemă acută a muzeelor din România, cea a resurse umane. Astfel, cele două-trei persoane care lucrau la info-point au fost redistribuite acolo unde aveam nevoie mai mare de personal. Această info-hologramă vină să răspundă nevoilor noastre și ale vizitatorilor. Dacă proiectul va avea succes îl vom extinde la Turnul cu ceas și în alte muzee', a declarat Andrei Apreotesei.

Construită între 1906 și 1925, pe ruinele fostei Curți Domnești, clădirea cunoscută acum ca fiind Palatul Culturii a fost gândită de marele arhitect Ion D. Berindey. Inaugurarea clădirii, care avea scopul de a fi Palat de Justiție, a avut loc la 11 octombrie 1925, în prezența lui Ferdinand I, care era însoțit de familia regală.

Denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul de peste 34.000 de metri pătrați a încetat să mai fie folosit de justiția ieșeană, fiind destinat să adăpostească diverse instituții culturale: Direcția pentru Cultură, Oficiu Patrimoniu, edituri, reviste culturale, muzee.

În prezent, în Palatul Culturii funcționează una dintre cele mai importante și mai prestigioase instituții de cultură din țară: Complexul Muzeal Național Moldova. Clădirea adăpostește patru muzee de talie națională, fiecare cu o îndelungată tradiție: Muzeul de Artă, înființat în 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei, ale cărui începuturi coboară până la 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei, ale cărui baze au fost puse în 1943 și Muzeul Științei și Tehnicii 'Ștefan Procopiu', al cărui prim nucleu a fost creat în 1955 și al cărui nume este un omagiu adus omului de știință ieșean. Tot în Palatul Culturii își are sediul și Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, care are o prestigioasă activitate de peste patruzeci de ani. AGERPRES/ (A - redactor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)