Doctorul în istorie și teologul Dragoș Ursu este invitat, pe 5 martie, la Muzeul Țării Crișurilor (MTC) pentru evenimentul de lansare a cărții sale 'Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud', a informat, într-un comunicat, MTC.

Evenimentul va fi moderat de către muzeografa dr. Cristina Pușcaș, de la Muzeul Orașului Oradea și coordonatorul Memorialului Rezistență și Represiune în Bihor. Alături de autorul Dragoș Ursu vor lua cuvântul cercetătorul dr. Alin Mureșan, președintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană și autorul volumului 'Pitești. Cronica unei sinucideri asistate', Manuscris, 2017 și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, prof. univ. dr. Gabriel Moisa.

'Ideea de a-l invita pe Dragoș Ursu la Oradea pentru prezentarea recentei sale lucrări vine în contextul în care un număr impresionant de bihoreni au trăit experiența carcerală de la Aiud. Nu toți au trecut prin perioada de reeducare care începe mult mai târziu spre finalul anilor '50 - început de '60, însă experiența tristă a închisorii Aiud a rămas în memoria multora dintre bihorenii închiși în regimul comunist', a declarat marți, pentru AGERPRES, doctorul în istorie Cristina Pușcaș.

Reeducarea de la Aiud, a explicat istoricul, era o altă formă a fenomenului de reeducare de la Pitești - care s-a petrecut la începutul anilor 1950 sub o formă dură, prin violență, dar nu atât de agresivă, ci sub o formă culturală, ideologică, însă la fel de dezumanizantă cu scopul de a-i determina pe cei încarcerați să abdice de la multe dintre principiile lor morale, la credință, printr-o serie de declarații sau alte acțiuni menite să dovedească 'noile lor concepții despre lume și viață'.

Unii deținuți politici, precum Radu Gyr sau preoții închiși, după foarte mulți ani de închisoare, chiar și 20 de ani, au fost supuși unor asemenea 'activități culturale de reeducare', astfel încât la ieșirea din detenție să fie complet 'oameni noi' și să nu mai aibă capacitatea de a se organiza împotriva regimului comunist.

În istoria sistemului penitenciar românesc, Aiudul și-a câștigat o tristă faimă, din cauza regimului carceral (foame, frig, izolare), a ratei ridicate a mortalității, a numărului mare de deținuți, precum și a fenomenului reeducării târzii (1959-1964). La începutul anilor 1950, la Pitești și Gherla, reeducarea fusese aplicată cu metode de o violență extremă. În schimb, la Aiud, autoritățile au recurs la soluții mult mai sofisticate. Pentru a înfrânge rezistența celor închiși, Securitatea a utilizat resurse semnificative, sub aspect uman, instituțional și ideologic, înființându-se chiar și o unitate specială, Grupul Operativ Aiud, condusă de colonelul Gheorghe Crăciun.

În cuprinsul cărții, autorul analizează activitatea ofițerilor și gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituțional, resursele umane, strategiile și instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viața cotidiană a celor închiși (condițiile de detenție, dezbaterile culturale, proiecțiile politice ori căutările spirituale) și prezintă rezultatele acestui fenomen unic atât din perspectiva torționarilor, cât și din punctul de vedere al deținuților care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârșitul detenției.

Dragoș Ursu creionează poziția față de reeducare a unor personalități culturale (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea), lideri legionari (Ion Dumitrescu-Borșa, Radu Mironovici, Nicolae Petrașcu, Nistor Chioreanu), slujitori ai altarelor (Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania, Ioan Iovan) sau figuri cunoscute ale memoriei carcerale (Demostene Andronescu, Ioan Ianolide, Tache Rodas).

Dragoș Ursu (n. 1989) deține diplome de licență, masterat și doctorat în istorie de la Universitatea 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca și este licențiat în teologie la Universitatea '1 Decembrie 1918' din Alba Iulia. Cercetător doctorand în cadrul proiectului Tinere Echipe (TE), finanțat de UEFISCDI: 'Strategii de supraviețuire și integrare socio-profesională în familiile foștilor deținuți politici în primele două decenii ale regimului comunist.' Studii postdoctorale la Universitatea 'Babeș-Bolyai', cu tema 'Proiecte și politici memoriale dedicate victimelor comunismului în România post-decembristă: cunoaștere aprofundată și oportunități socio-economice' (2020-2021). Director al proiectului PD, finanțat de UEFISCDI: 'Destine post-carcerale ale clericilor, foști deținuți politici, în contextul (re)calibrării relațiilor Stat-Biserica Ortodoxă în anii ceaușismului' (2022-2024). Volum recent: Dragoș Ursu (ed.), 'Churches and Political Power under Communism in Central and Eastern Europe. Individual Biographies and Institutional Mechanisms', 2024. Din 2018 este istoric la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Întâlnirea de la Oradea va avea loc miercuri, 5 martie a.c., ora 17, în sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (str. Armatei Române nr.1/A), cu intrare liberă în limita a 150 de locuri. AGERPRES/(A,AS - redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)