Amenințările reprezentate de dezinformare și modalitățile de răspuns, aplicarea deontologiei jurnalistice în contextul rețelelor sociale și importanța educației media în dezvoltarea gândirii critice a tinerilor au constituit temele dezbaterii 'Jurnalismul față în față cu dezinformarea', desfășurată, marți, la Sala Radio, în organizarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

'Dincolo de aceste geamuri, fake news se cheamă minciună, minciună sfruntată, minciună care e dirijată, minciună care face rău. Sunt și minciuni frumoase, cele din dragoste, dar acum ne referim la cele prin care am trecut în ultima perioadă, uneori cu groază, alteori cu iertare pentru cei care le-au propagat. Fake news a fost, cum să vă spun eu, pus în gura presei în primul rând. Știți, pe vremea mea (...) se spunea 'minți ca o gazetă imperialistă'. Ei, am început și noi să preluăm acest obicei, încet-încet. El s-a specializat, a devenit periculos, a devenit o direcție pe care trebuie să o înceteze cei care o fac', a afirmat președintele UZPR, Sorin Stanciu.

Președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune, Răzvan Dincă, a subliniat că Radio România este un fervent susținător al luptei împotriva fake news. 'Deși Radio România are 97 de primăveri, continuă să dea ora exactă în ceea ce privește onestitatea în acest tip de jurnalism vorbit. Și universul sonor prin care cei din cătunul de nu știu unde, dar și cei din centrul Bucureștiului îl au la îndemână cu ajutorul Radio România înseamnă în continuare ceva', a susținut el.

Jurnalistul Dan Constantin, vicepreședinte UZPR, a atras atenția că 'sunt unii care vor să rescrie istoria'. 'Și cred că aici ne aflăm în zona manipulării, a știrilor false. Pentru că se pleacă de la un presupus fapt obiectiv, care este livrat într-o zonă în care pare să aibă credibilitate, dar este, de fapt, o manipulare. (...) Ne aflăm în situația să nu știm de fapt sau să nu putem să îi definim pe cei care lansează, de unde se lansează, care este mecanismul, care este finanțarea. Sigur că se vorbește de anumiți actori statali. Știm foarte bine de unde provin toate aceste încercări de manipulare', a spus Constantin.

El a susținut că, 'până la urmă, decredibilitatea a plecat din interiorul presei'.

'Singur aici ne cunoaștem între noi, presa asta tot restrângându-se, oamenii sunt cam aceiași, cei care sunt vectori de putere pentru transmiterea informațiilor și a opiniilor. Iată că a apărut, în ultimele luni, această colaborare între instituții. Este Directoratul pentru Securitatea Cibernetică, este Google, care este difuzor de conținut, și care au devenit, cel puțin în ochii unor vedete de presă, au devenit cenzorii libertății de expresie, pentru că au fost blocate niște conturi, niște emisiuni. Unde este, până la urmă, echilibrul între claritatea informației și manipulare? Dezbaterea noastră asta ar vrea să continue și să clarifice cât mai mult în interiorul breslei în primul rând, dar și în zona auditoriului, a utilizatorilor, cum îi numiți pe consumatorii de informație, să poată să înțeleagă exact unde este minciuna și unde este adevărul', a spus jurnalistul.

Amintind că 'România va continua să fie o țintă a războiului hibrid', Dan Constantin a subliniat că, 'dacă acea umbrelă nu este bine ținută în mână, în primul rând de profesioniștii presei, lucrurile pot să fie o ploaie cu acid sulfuric, care să ciuruiască acea umbrelă și să ajungă să te păteze, să te ardă, nu numai la buzunar, ci mult mai adânc în interiorul ființei'.

Perspectiva Ministerului Educației asupra temei abordate a prezentat-o Radu Szekely, consilier al ministrului Educației și Cercetării, care a pledat pentru educarea elevilor spre adoptarea unei 'perspective critice', înzestrarea acestora cu mecanismele cu care 'să pună sub semnul întrebării informația cu care sunt bombardați, în momentul de față, din foarte multe surse, după ce ies pe poarta școlii', pentru a-i învăța 'să distingă între adevăr și minciună'.

Mihai Rotariu, reprezentant al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, a susținut că dezinformarea trebuie abordată 'holistic'. 'Trebuie să pornim în primul rând de la mediul educațional și aici vorbim despre o strategie pe termen lung, dar, totodată, trebuie să acționăm și imediat cum apar astfel de informații. (...) Împreună cu alte instituții cu atribuții în domeniul de securitate cibernetică sau în domeniul dezinformării, am colaborat intens în ultima perioadă pentru a demonta astfel de informații evident false în mediul online', a spus el.

Despre provocările ultimei perioade în privința luptei cu fake news a vorbit și Iulian Drăgoi, comisar de poliție, care a atras atenția că 'lucrurile care sunt postate în rețelele de socializare tind să devină surse de informare pentru media clasică, un lucru care, în mod normal, nu ar fi periculos, doar că mare parte din acțiunile de dezinformare malițioase, vizibil malițioase se desfășoară pe rețelele de socializare'. 'Nu este rău să preluăm astfel de informații și în media clasică, cu o singură condiție: să fim siguri că le verificăm înainte să le aruncăm pe un flux care poate influența foarte mulți oameni', a subliniat Iulian Drăgoi.

Dezbaterea, moderată de Ruxandra Săraru, jurnalistă, membru CA al SRR, și Maria Țoghină, jurnalistă, membru CA al SRR, este prima dintr-o serie de manifestări pe această temă organizate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, care își propune să dezvolte conștientizarea publicului cu privire la riscurile dezinformării și să ofere instrumente necesare pentru contracararea acesteia. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)