Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, vechi de peste 1.200 de ani şi aflat de anul trecut pe Lista UNESCO, a fost expus, sâmbătă, pentru prima dată în ultimul sfert de secol, în cadrul unui eveniment festiv.

Codex Aureus nu a fost niciodată expus pentru public în România, putând fi văzut în 1999, în Germania, cu ocazia unei expoziţii care a reunit toate cele patru fragmente ale Evangheliarului din Lorsch, aflate astăzi la Roma, Londra şi Alba Iulia.

Există toate premisele ca publicul român să poată vedea manuscrisul original luna viitoare, dar până atunci, de Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, el a fost prezentat în condiţii speciale, într-un cadru restrâns, în Aula Magna, într-un eveniment festiv găzduit de Biblioteca Batthyaneum dedicat intrării Codex-ului în patrimoniul UNESCO, "Memoria Lumii".

Directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a punctat că acest manuscris de o valoare inestimabilă presupune condiţii absolut aparte de păstrare.

"A fost adus azi dimineaţă în această sală. Sala de tezaur în care este păstrat are între 17,5 şi 15,5 grade Celsius temperatura. Umiditatea relativă trebuie păstrată în jur de 45%. În cursul unei zile, ea mai creşte, mai scade. În funcţie de sezonul de afară, temperatura de acolo este puţin mai mică sau mai mare. (...). Aici, înainte să intrăm, a trebuit să scădem temperatura cu 2 grade, pentru că, evident, ea a urcat în timpul în care noi stăm aici", a explicat Adrian Cioroianu.

El a spus că manuscrisul a fost adus învelit într-un strat textil, lăsat două, trei ore până s-a acomodat la temperatura din Aula Magna, după care a fost scos din stratul textil şi a fost pus într-o vitrină, de asemenea specială.

"Pentru evenimentul de azi, am avut nevoie de o vitrină specială de la Muzeul Naţional al Unirii capabilă să păstreze o anumită umiditate, o anumită temperatură în interior, cu o anumită structură de lumină pe LED-uri", a menţionat Adrian Cioroianu.

Directorul general al Bibliotecii Naţionale a României a anunţat că, alături de Cristian Mladin, şef birou în cadrul Bibliotecii Batthyaneum, şi-a propus un proiect pilot, astfel ca, în cursul lunii decembrie, timp de două ore, publicul să aibă acces, în câteva zile, la manuscris în condiţii securizate.

"Vestea bună pe care o dau e că intenţionăm în luna decembrie, în pragul Crăciunului, vreme de câteva ore pe zi, manuscrisul să fie expus pentru publicul care va dori să îl vadă. E pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva", a declarat Adrian Cioroianu.

Dată fiind tehnica de manipulare care face dificilă prezentarea lui, "este puţin probabil ca manuscrisul să părăsească vreodată incinta", a spus Cioroianu.

În intervenţia sa, codicologul Adrian Papahagi a spus că "suntem în prezenţa a ceva ce probabil a atins Carol cel Mare acum peste 1.200 de ani, (...), suntem în prezenţa unui lucru care are o istorie atât de augustă".

Tot sâmbătă, ministrul Culturii, Raluca Turcan, şi Adrian Cioroianu au dezvelit plăcuţa UNESCO de pe faţada Bibliotecii şi a avut loc decernarea formală a diplomei UNESCO de către secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale din Ministerul de Externe, Janina Sitaru, către conducerea Bibliotecii Naţionale a României.

Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală.

La un moment dat, în timpul Războiului de 30 de ani, a fost dezmembrat în condiţii necunoscute.

Cert este că, la mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde, prin achiziţie, în 1782, devenea proprietatea episcopului Batthyany şi ajungea astfel la Alba Iulia.

Manuscrisul se află depozitat la Biblioteca Batthyaneum în camera intitulată Tezaur, o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale.

De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informaţii în spaţiul public în legătură cu Codex Aureus şi anume că acesta nu s-ar mai afla în ţară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanţie pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanţii bibliotecii au demontat, în urmă cu câţiva ani, aceste mituri. Specialiştii au explicat că nu s-a pus problema ca acest manuscris să fi fost scos din 1999 (când a fost expus în Germania - n.r.) de aici. De asemenea, că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentaţie de arhivă şi nicăieri nu există un astfel de document care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajaţii bibliotecii.

Cea de-a doua jumătate a Codex-ului se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Biblioteca Batthyaneum deţine cea mai mare colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu circa 600 de exemplare.

Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Anamaria Constantin, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES