Cultura naţională este leagănul în care se îngemănează culturile fiecărei zone, păstrându-le identitatea, iar Banatul este o regiune aparte, în care, la rândul ei, se împletesc culturile mai multor etnii, o caracteristică fiind cultura de masă, unde nu întâlnim doar câteva vârfuri proeminente valoric, aşa cum găsim în Moldova, de exemplu, ci a fost disipată pe orizontală, în rândul populaţiei.

Totodată, având în vedere că Banatul a fost aproape două veacuri sub ocupaţie habsburgică, cultura românilor majoritari s-a întrepătruns cu cea germană, austriacă, ungară iudaică, sârbească, franceză, cehă, slovacă, spaniolă; aici se vorbeau mai multe limbi cerute de administraţia străină, iar poliglotismul a permis circulaţia noutăţilor din imperiu în mai toate casele de la sat sau oraş, ne spune preotul Zaharia Pereş, protopop al Timişoarei.

"Se spune că înainte de a pleca la Geneva sau în alte oraşe apusene, în misiuni diplomatice, Nicolae Titulescu făcea o escală la Timişoara, pentru a intra astfel în mediul occidental, întrucât 'Mica Vienă' (Timişoara - n.r.) era considerată exponent al civilizaţiei europene în mai mare măsură decât 'Micul Paris' (Bucureşti - n.r.). Mulţi bănăţeni studiază sau desfăşoară activităţi importante la Viena, Budapesta, Iaşi, Bucureşti etc, Eftimie Murgu a fost învăţătorul lui Bălcescu, iar Damaschin Bojincă, ministrul lui Cuza. Aceste minţi luminate bănăţene au fost prezenţe spirituale marcante ale epocii lor. Structurile administrative dintre graniţele Imperiilor Austriac, apoi Austro-Ungar, serviciile militare şi războaiele de la cumpăna secolelor XVIII-XIX, care au schimbat faţa continentului, dar şi călătoriile de diferite forme, cărţile şi presa îngăduiau vaste contacte şi un larg orizont ştiinţific-cultural. Banatul îşi fixează printre cele dintâi trăsături culturale pe cea a orizontalităţii, care iradiază orizontal, în mase", declară, pentru AGERPRES, consilierul cultural al Mitropoliei Banatului, preot Zaharia Pereş, protopop al Timişoarei.

Potrivit acestuia, în satele şi oraşele bănăţene s-au organizat cele mai multe spectacole de teatru, întrecând alte zone de veche tradiţie, aşa cum spunea scriitorul Iosif Vulcan, la 1899: "Plugariul nostru din Banat ne-a creat temelia teatrului naţional".

"În Banat a apărut un fenomen unic în cultura românească: o puternică pleiadă de scriitori şi publicişti ţărani, ziare şi reviste scrise de ei înşişi, apoi numeroşi compozitori şi dirijori ţărani, cu un stil propriu, existau biblioteci, au apărut poeţi, care în secolele XIX-XX au impus literatura dialectală bănăţeană. În timp ce în alte regiuni ale ţării eforturile culturale s-au concentrat spre crearea unor personalităţi, în Banat, lipsa acestora s-a compensat prin ridicarea maselor la cultură. Lucian Blaga afirma: 'Cultura Banatului e neapărat o cultură etnografică, anonimă, populară', iar Camil Petrescu spunea: 'Este un lucru neîndoios că dintre toţi ţăranii români de pretutindeni bănăţenii sunt cei mai citiţi şi mai cunoscători de carte'. În satele bănăţene se jucau piese de teatru, ca artă casnică, fiecare sat avea cor şi chiar fanfară proprie", spune preotul Zaharia Pereş.

Iar, dacă cultura naţională este într-o permanentă dinamică, Biserica Ortodoxă Română a fost cea care a menţinut linia tradiţională, fiind dintotdeauna un factor reprezentativ pentru cultura poporului român şi reuşind să realizeze o adevărată operă culturală şi educativă neîntrecute, la sat şi în oraş.

"Putem spune că, prin ierarhii şi preoţii ei cu dragoste de carte, cărturari remarcabili, Biserica a deschis şi a organizat sute de şcoli pentru educaţia tineretului, a înfiinţat zeci de tipografii şi a tipărit mii de cărţi clericale şi de istorie în limba română. Dincolo de influenţele europene asupra culturii româneşti, Ziua Culturii Naţionale rămâne ziua minţii neamului românesc", a concluzionat preotul Zaharia Pereş. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* 15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale

* VIDEO Ziua Culturii/ INTERVIU Directorul MNLR: Cultura ne aduce stabilitate, ne face să conştientizăm că avem o identitate

* Ziua Culturii / INTERVIU Criticul literar Mircea A. Diaconu: Cultura poate face lumea mai bună

* Ziua Culturii / Adrian Titieni: Cultura - un factor care ar trebui valorizat şi în care ar trebui să investim valoare morală

* Ziua Culturii / Raluca Turcan: Sprijinindu-se pe Eminescu, Ziua Culturii Naţionale are valenţe româneşti şi universale

* Ziua Culturii / Doina Lemny: Cultura naţională e solidă; să o arătăm lumii inteligent, cu argumente ştiinţifice, nu naţionaliste