Ziua Culturii / Doina Lemny: Cultura naţională e solidă; să o arătăm lumii inteligent, cu argumente ştiinţifice, nu naţionaliste
Cultura românească este una solidă, care trebuie exportată şi arătată lumii întregi într-un mod discret, inteligent, cu argumente ştiinţifice şi nu naţionaliste, consideră istoricul de artă Doina Lemny, muzeograf şi cercetător la Centrul ''Pompidou'' din Paris.
Doina Lemny declară pentru AGERPRES că tânăra generaţie poate fi atrasă în rândul consumatorilor de cultură inclusiv prin podcasturi de calitate, cu diferite personalităţi.
Istoricul de artă subliniază că proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii a avut un impact esenţial şi a adus în atenţia iubitorilor de artă oraşul de pe Bega: dacă înainte de anul exercitării acestui titlu străinii pronunţau Timişoara cu "s", după aceea, numele oraşului a fost pronunţat corect - cu "ş".
''Este importantă Ziua Culturii, pentru că în afară de Brâncuşi şi de Eminescu, noi trebuie să scoatem în evidenţă şi alţi oameni de cultură care o susţin. Cultura românească este una solidă, pe care trebuie să o exportăm, să ştim să o arătăm lumii într-un mod discret, inteligent, cu argumente ştiinţifice şi nu cu argumente naţionaliste'', declară aceasta.
Ca exeget al operei lui Constantin Brâncuşi, Doina Lemny afirmă că noua eră a digitalizării poate avea efecte benefice în cultură, dar poate şi să dăuneze, mai ales în ceea ce priveşte originalul, prin reproduceri.
''În multe situaţii, de exemplu în ceea ce priveşte expoziţia Brâncuşi, s-a pus problema să se facă tot felul de reproduceri ca să-l vedem pe artist, dar nu este corect, pentru că Brâncuşi ţinea foarte mult la originalul operei, să atingă el opera. De aceea este şi foarte greu de organizat o expoziţie. Dar digitalizarea poate fi luată şi sub altă formă, a transmiterii cunoştinţelor, a unor texte care i-au aparţinut, a unor comentarii importante, a traducerii unor texte importante. De exemplu, eu, în februarie, public o carte cu scrierile şi aforismele lui Brâncuşi. Până acum, au fost publicate cărţi cu scrierile preluate, dar nimeni nu a avut posibilitatea să meargă la sursă. Eu am avut această posibilitate şi răbdarea necesară să merg la sursă, să caut fiecare bileţel, fiecare bucăţică de hârtie, pentru că Brâncuşi nu arunca nimic, şi să reproduc aproape întocmai ceea ce Brâncuşi a scris. Spun 'aproape', pentru că am dus o muncă de filolog ca să normalizez puţin (textele - n.r.), fără să-l trădez pe Brâncuşi, ca şi publicul francez să înţeleagă, pentru că Brâncuşi scria şi în limba română şi în franceză, 'ca un artist', iar eu trebuia să redau textul păstrând o coerenţă şi fidelitatea, care este importantă. Cartea va apărea la o editură franceză, în februarie'', a menţionat ea.
Aceasta a făcut referire la modalitatea de atragere a tinerilor către cultură.
''Mie îmi plac şi podcasturile care se difuzează, iar unele sunt de foarte bună calitate. Este greşit ceea ce se întâmplă, însă, cu jurnaliştii care preiau informaţii din alte informaţii şi tot aşa, care conduc la denaturări, pentru că nu merg la sursa directă, dar podcasturile cu personalităţile şi cu specialiştii care sunt recunoscuţi sunt foarte utile. Podcasturile, reproducerile unor conferinţe sunt bine-venite. Pe tineri îi putem atrage spre cultură cu aceste podcasturi, cu filme şi cu expoziţii. De exemplu, la expoziţia 'Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale' (curatoriată de Doina Lemny - n.r.) deschisă în anul Capitalei Culturale Europene Timişoara 2023, la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, au venit foarte mulţi tineri, şcoli, copii care desenează. Au trecut pragul expoziţiei, care va rămâne deschisă până în 28 ianuarie, peste 100.700 de persoane'', arată Doina Lemny.
În opinia acesteia, Brâncuşi este al tuturor, nu doar al românilor.
''Cultura română trebuie să aibă ecou în afară. Depinde cine face acest ecou şi este bine. Sunt mulţi care transmit aspecte din cultura românească de foarte bună calitate. Alţii merg pe naţionalisme. De exemplu, ceea ce eu nu agreez este expresia: 'Brâncuşi este al nostru'. Nu trebuie să ne batem cu pumnii în piept că Brâncuşi este al nostru. Brâncuşi este al tuturor şi cred că şi el ar fi fost fericit, acolo unde este, să audă că Brâncuşi este al tuturor. Pentru că el a fost, prin drumul şi prin legenda pe care şi-a creat-o, unul dintre primii europeni, pentru că a traversat Europa pe jos, dar cu o deschidere care i-a permis să dialogheze şi să colaboreze cu cei mai mari oameni ai culturii'', declară aceasta.
Ce ecouri a avut, în spaţiul european, proiectul Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii?
''Ecouri foarte bune, în proporţie de peste 99%, din experienţa mea. Au fost unele remarci privind atmosfera din expoziţie (exponatele au fost prezentate într-o atmosferă de semiobscuritate - n.r.). Arhitectul nu a făcut nimic fără acordul meu, suntem o echipă. Eu am avut o idee să încercăm să-l prezentăm pe Brâncuşi aşa cum şi-ar fi dorit el, pentru că el prefera fotografiile de noapte pentru a fotografia capodoperele lui: instala o operă pe un soclu în faţa unei draperii negre pe care o lumina cu un reflector sau chiar doar cu o lumânare. Este ca la teatru, unde reflectorul urmăreşte personajul. Cred că a fost o reuşită; am creat o ambianţă secretă, curioasă, cinematografică. Lui Brâncuşi îi plăcea teatrul şi cred că punerea în scenă teatrală a fost un gest de fidelitate faţă de concepţia lui Brâncuşi'', spune Doina Lemny.
Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii a avut un impact extraordinar şi în România, şi în străinătate, mărturiseşte ea.
''Foarte rar am auzit de alte capitale culturale europene care să fi făcut manifestări atât de importante. Despre Timişoara, se ştia. Când am făcut noi cererile de împrumut în cazul operelor lui Brâncuşi, trebuia fixată pe hartă România şi Timişoara în România. Acum, se ştie. Când vorbesc despre expoziţia Brâncuşi, toată lumea pronunţă Timişoara corect, cu "ş", nu cu "s". Deci acest eveniment a avut un impact extraordinar şi pentru dezvoltare, dar şi pentru acest muzeu care a fost obligat să se pună la norme internaţionale'', a conchis Doina Lemny. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* 15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale
* Ziua Culturii / INTERVIU Criticul literar Mircea A. Diaconu: Cultura poate face lumea mai bună
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MC: Prioritățile României în domeniul culturii și al spațiului digital, susținute la Consiliul Uniunii Europene (EYCS) de la Bruxelles
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a prezentat prioritățile Românei în domeniul culturii și al spațiului digital la lucrările Consiliul Uniunii Europene (EYCS) de la Bruxelles. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii (MC) transmis sâmbătă, reuniunea Consiliului Uniunii Europene în formatul Educație, Tineret, Cul
REPORTAJ Dâmbovița: De la manuscrisele secolului al XVI-lea la Biblia din 1688, patrimoniul de carte veche al Târgoviștei
Manuscrise realizate cu o migală greu de imaginat astăzi, cărți tipărite în urmă cu cinci secole și volume care au circulat prin mai multe provincii istorice românești se află în colecțiile Complexului Național Muzeal 'Curtea Domnească' din Târgoviște. Unele sunt adevărate rarități, iar păstrarea lor presupune a
Opera Națională București lansează Festivalul Coral ''Stelian Olariu''
Opera Națională București anunță organizarea primei ediții a Festivalului Coral ''Stelian Olariu'', care va avea loc în zilele de 23, 25 și 26 noiembrie. Sub genericul ''Trei armonii, o singură moștenire'', festivalul, care îl omagiază pe maestrul care a format generații de artiști ai Corului Operei
Timiș: Lucrări în ulei și bronz, ale lui Giorgio de Chiricco, fondatorul picturii metafizice, la MNArT
Muzeul Național de Artă Timișoara (MNArT) va vernisa, pe 27 noiembrie, expoziția ''Giorgio de Chirico: Sensul Spațiului Urban - Pittura metafisica'', care aduce pe simeze, pentru prima dată în România, 51 de opere ale celebrului artist italian, lucrări în ulei și bronz, care vor putea fi vizionate până în 11 aprilie 2027.
Ministerul Culturii: Două premii Silver pentru Artexim la Romanian PR Award 2026
Artexim a primit două premii Silver la Romanian PR Award 2026, a anunțat Ministerul Culturii. Cele două distincții, Silver Award for Excellence - Categoria Comunicare în sectorul public și Silver Award for Excellence - Categoria Cultură, Artă, recompensează campania ''În căutarea excelenței: Work in Progress'', conc
Asociația pentru Muzeul Țăranului va fi lansată oficial în 23 noiembrie
Un eveniment prilejuit de lansarea oficială a Asociației pentru Muzeul Țăranului va avea loc, luni, 23 noiembrie, la Muzeul Național al Țăranului Român. ''Vă invităm cu bucurie la lansarea oficială a Asociației pentru Muzeul Țăranului - o seară în care vă arătăm ce am construit împreună până acum și cum puteți f
Iași: Actorii de la Teatrul ''Luceafărul'' prezintă publicului din Dublin spectacolul ''Uriașul egoist''
Actorii Teatrului pentru copii și tineret ''Luceafărul'' din Iași vor urca, duminică, pe scena Axis Ballyum Arts Centre din Dublin, pentru a interpreta spectacolul ''Uriașul egoist'', în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României. Managerul Teatrului ''Luceafărul'', Olt
Horia Brenciu - două concerte aniversare, sâmbătă și duminică, la Sala Palatului din Capitală
Artistul și cântărețul Horia Brenciu și HB Orchestra vor susține, sâmbătă și duminică, două concerte aniversare intitulate ''Fac ce-mi spune inima'', la Sala Palatului din Capitală. Cele două spectacole marchează 15 ani de la primul concert susținut de artist pe scena Sălii Palatului.
Vaslui: O nouă ediție a programului de burse pentru elevi și studenți ''Ioachim Mareș'', lansată de Episcopia Hușilor
Episcopia Hușilor a lansat o nouă ediție a programului de burse pentru elevi și studenți ''Episcopul Ioachim Mareș'', în cadrul căruia elevi din ciclul gimnazial și studenți cu rezultate bune la învățătură vor fi sprijiniți financiar. Potrivit
Sibiu/ Vasile Bănescu despre imaginea Europei în mediul online: Negativul se consumă astăzi compulsiv
Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a declarat, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că întâlnește în activitatea sa la CNA materiale difuzate online care prezintă Europa și Uniunea Europeană exclusiv în termeni negativi. ''Eu, la CNA, văd lucruri in
AnulBrâncuși/Olt: 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', expoziție de artă fotografică dedicată marelui sculptor
O expoziție de artă fotografică dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', găzduită până pe 2 decembrie în foaierul din sediul Consiliului Județean Olt, a avut vernisajul joi, la Biblioteca Județeană Olt 'Ion Minulescu'.
Directorul AGERPRES, Claudia Nicolae, avertizează asupra dezinformării: Riscul e să nu mai credem nimic, nici adevărul
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a avertizat, joi, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că răspândirea falsurilor realizate cu ajutorul inteligenței artificiale poate face publicul să pună la îndoială chiar și informațiile autentice. Claudia Nicolae a arăta
TNB anunță că a încetat contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa
Teatrul Național 'I.L. Caragiale' București a informat joi că, începând cu data de 17 noiembrie, contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa a încetat. 'În urma unei solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Teatrul Național &
Ministrul Culturii - întâlnire cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță; discuții despre finanțări europene
Infrastructura culturală mobilă în mediul rural, formarea specialiștilor în restaurare și soluțiile verzi pentru conservarea monumentelor istorice se numără printre propunerile pentru viitoare finanțări europene discutate de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță, lider al Grupului Verzilor și membru în Comisia pentru bugete a Par
Directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală: Consumul cultural este în scădere
Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, unul dintre coordonatorii 'Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale', lansat joi la Teatrul Național, a afirmat, referindu-se la consumul cultural, că acesta 'este în scădere'. 'Adevărul este că suntem












