Cu prilejul aniversării a 35 de ani de la reînființare, la Mănăstirea Hadâmbu din județul Iași va fi expusă, în perioada 16-23 mai, racla cu un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.

Racla va fi adusă în așezarea monahală din Dealul Mare vineri, la ora 17:00, de la Mănăstirea 'Intrarea Maicii Domnului în Biserică' și 'Sfântul Pantelimon' din Agia Larisa - Grecia.

'Pelerinajul are loc cu binecuvântarea lui Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Teofan, și a mitropolitului Demetriadei, Ignatie. Duminică, 18 mai, de la ora 9:00, Sfânta Liturghie dedicată împlinirii a 35 de ani de la reluarea vieții monahale a Mănăstirii Hadâmbu va fi oficiată de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Din soborul arhiereilor vor face parte Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Antonie, Episcopul de Bălți, și Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Racla cu moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon va pleca spre Grecia, vineri, 23 mai', se menționează într-un comunicat de presă.

Mănăstirea Hadâmbu datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea (anul 1659). Este o ctitorie veche a unui boier grec pe nume Iani Hadâmbu.

De-a lungul timpului, pe aici s-au perindat mai multe generații de călugări greci. Ei au ajuns cu viețuirea până în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, când a fost dată legea secularizării averilor mănăstirești (1863). În urmă acestei legi, monahii greci au fost obligați să părăsească mănăstirea. În aceste condiții, mănăstirea rămâne părăsită până în anul 1937, când vin primii călugări români, păstoriți de ieromonahul Iov Mazilu. Nici călugării români nu au stat prea mult, deoarece în anul 1959, în urma unui decret, sunt dați afară din mănăstire.

Astfel, Mănăstirea Hadâmbu rămâne părăsită din nou timp de 30 de ani, până în anul 1990, când din încredințarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a fost numit stareț arhimandritul Niocodim Gheorghiță.

În cele trei decenii și jumătate, prin osteneala arhimandritului Nicodim Gheorghiță și a ctitorilor, îndrumat de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților (în vremea slujirii ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor), s-a ridicat o nouă biserică, o casă monahală, un așezământ social-filantropic, un altar de vară și o nouă clopotniță.

Biserica monument a Mănăstirii Hadâmbu adăpostește Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului - Axionița. Aceasta a fost pictată după prototip rusesc în 1938 de către părintele Octavian Zmău din Roman, la rugămintea ieromonahului Iov Mazilu, care a fost egumen al Schitului Hadâmbu între anii 1937-1959. Ferecătura generală a icoanei, făurită din argint de către meșterul argintar Ioan Cotfas din Târgu Neamț, a fost suflată cu aur în atelierele de la Sofrino din Moscova (Rusia). Coronițele din aur masiv, aplicate pe îmbrăcămintea icoanei, împodobite cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, au fost lucrate de meșteri iscusiți de la Monetăria Statului.

Cunoscută pentru minunile pe care le-a săvârșit de-a lungul anilor, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este cinstită la Mănăstirea Hadâmbu. Aceasta este scoasă în procesiune în incinta străvechii așezări monahale la Adormirea Maicii Domnului, la Nașterea Maicii Domnului și la Înălțarea Sfintei Cruci. AGERPRES/(AS - redactor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)