Studiul privind transformarea Pădurii Crâng, rămășiță a Codrilor Vlăsiei, în pădure parc, aprobat printr-o decizie a Consiliului Local Municipal (CLM) Buzău, a fost anulat definitiv de Curtea de Apel Ploiești.

Hotărârea CLM Buzău referitoare la transformarea Pădurii Crâng în pădure parc a fost anulată miercuri de instanța unde a fost judecat recursul.

Hotărârea pentru aprobarea Studiului de fundamentare Pădure Parc aprobată în anul 2022 prevedea, printre altele, că terenul de 177,7 hectare fond forestier asigură condiții prielnice realizării funcției de pădure parc, aici urmând să fie amenajate 32 de puncte de informare și iluminat public.

'Execuția amenajărilor în scopul desfășurării activităților este prezentată în concordanță cu prevederile Legii 46/2008 (...) fără tăiere de arbori sau defrișare: piste pentru biciclete realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maxim 2 metri, alei acces realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maxim 2 metri, bănci din lemn (în număr total de 200 bucăți), puncte informare (în număr total de 32 bucăți), iluminat (cu o lungime totală de 14123.6 ml), toalete ecologice (în număr total de 7 bucăți) și construcții provizorii din lemn cu suprafața construită de maxim 15 mp (în număr total de 38 bucăți) - toate amenajările ocupând o suprafață de 7,1533 ha (4%) din suprafața toatală a trupului de pădure, o suprafață relativ mică la nivel total', prevede hotărârea aprobată de CLM Buzău.

Proiectul a fost atacat în instanță, pe motiv că nu a ținut cont de statutul de rezervație naturală a pădurii, un fost evaluator de mediu câștigând pe fond procesul la Tribunalul Buzău, iar Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondat în data de 12 martie recursul CLM, astfel încât hotărârea inițială a rămas definitivă.

'Este vorba despre Hotărârea 181 prin care se aproba un studiu de fundamentare, de transformare a pădurii din pădure în pădure parc. (...) Această hotărâre a instanței ajută Pădurea Crâng să supraviețuiască cu ceea ce are ea valoros în ea, adică poate fi pus în valoare patrimoniul natural din vechii Codrii ai Vlăsiei, ce a mai rămas pentru că în ultimii doi ani s-a distrus foarte mult. Pot fi identificați unde sunt stejarii și protejați, locurile în care crește acea lalea sălbatică rară. O pădure parc nu înseamnă un parc antropizat, înseamnă o pădure care să fie parc natural, un parc natural în care putem avea acele poteci pe care ne putem bucura de ce este acolo și, fiind rezervație, cei care administrează au obligativitatea de a ține cont de măsurile de protejare, să salveze ce mai e de salvat. Nu poți să spui că e bolnav și să îl lași așa să se distrugă, sunt metode de protejare', a declarat, pentru AGERPRES, Haritina Crăiță, fost evaluator de mediu, specialist în lista biroului central pentru expertize tehnice judiciare în domeniul protecției mediului.

Potrivit specialistului, proiectul CLM nu ar fi ținut cont de statutul de rezervație, pe cale de consecință nu erau prevăzute în document măsuri de protejare a stejarilor seculari sau a lalelelor sălbatice. Anterior, expertul a atacat în instanță și o hotărâre a Consiliului Județean (CJ) Buzău, după ce a aprobat un proiect prin care Pădurea Crâng declarată inițial rezervație naturală protejată a fost radiată din lista zonelor protejate de interes județean.

'Proiectul afecta în sensul că nu se lua nicio măsură de protejare pentru că acel proiect pe care eu l-am atacat și abrogat, ce conținea niște lucruri neconforme cu legea, acolo scria că Pădurea Crângul Buzăului nu se suprapune cu arie protejată. Când spui că nu se suprapune cu arie protejată, nu ai nicio obligație să respecți nicio măsură de protecție pentru speciile pentru care a fost declarată rezervație. Prin urmare nu au avut obligația să protejeze stejarii seculari, lalelele de Crâng, din acest motiv sunt atâtea gunoaie, nu au făcut tratamente la copaci să nu fie afectați, nu au protejat solul, toate acestea erau măsuri de protecție în regulamentul de rezervație. Dacă acolo scria că nu se suprapune cu rezervația, toată lumea a dormit liniștită. Orice hotărâre definitivă a instanței se pune în executare. (...) Eu am mai făcut două dosare, unul pentru suspendare și unul pentru anulare a unei hotărâri a CJ Buzău. Primul s-a terminat definitiv și irevocabil, am reușit să suspend definitiv hotărârea CJ și la celălalt proces pentru anulare am câștigat la Buzău pe fond', a mai spus Haritina Crăiță.

Reprezentanții Primăriei municipiului Buzău au precizat că așteaptă motivarea hotărârii pentru a stabili măsurile care vor fi luate, astfel încât proiectul să se desfășoare în limitele legale trasate de instanță.

'În funcție de motivarea instanței, vedem ce ne solicită. Noi oricum am semnat un contract și am dat drumul la un proiect pentru un studiu științific de fundamentare pentru speciile protejate, cu laleaua din Crâng, cu Academia Română și vedem ce ne va spune. Și Mediu ne-a cerut un studiu, am semnat un contract cu Academia, vor analiza pe toate cele patru anotimpuri Crângul și specialiștii ne vor spune ce este acolo. Cât privește plantările, am plantat în toamna trecută 5 hectare, în toamna aceasta cu siguranță vom mai avea, nu am aprobat încă bugetul, cu siguranță vom planta. Avem obligația prin amenajament să plantăm 50 de hectare în 10 ani', a precizat, pentru AGERPRES, viceprimarul municipiului Buzău, Ionuț Sorin Apostu.

Un demers similar de suspendare a hotărârii CJ a fost inițiat de Fundația Eco-Civica și Nicolae George Epurescu la Tribunalul București, instanță care a admis pe fond cererea formulată.

Ciuperca Ophiostoma novo-ulmi a provocat în ultimii ani uscarea unui număr însemnat de exemplare de ulm în Parcul și Pădurea Crâng din municipiul Buzău, care au fost exploatați.

De-a lungul timpului au fost purtate discuții pe marginea măsurilor care ar fi trebuit să protejeze fondul forestier, dar și legate de reîmpădurire. AGERPRES/(A,AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)