Negrescu: Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit
Agenția Fitch urmează să anunțe, vineri noaptea, dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit, însă dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating, susține consultantul financiar, Adrian Negrescu.
'Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o 'ploaie de vară'', o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan', precizează acesta, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Consultantul explică, astfel, că, pentru experții din agențiile de rating, înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar. În aceste condiții, decizia agenției Fitch a devenit una impredictibilă în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanțelor în privința reducerii deficitului bugetar, comentează el.
Negrescu atrage atenția, în context, că deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului.
'Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu', a menționat Adrian Negrescu.
Totodată, acesta arată că un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă și legea unitară a salarizării din sectorul public care, dacă este adoptată în forma discutată, ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB. Această creștere trebuie finanțată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare. Niciuna dintre variante nu este neutră pentru rating, consideră consultantul citat.
'Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ținta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody's și S&P privesc cu atenție și îngrijorare la acest potențial derapaj financiar la fel cum percep și discuțiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus și tare, reducerea taxelor. O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare și ale BNR în a le explica că 'joaca de-a promisiunile cu iz electoral'' este doar imagine, poziționare politică și că are șanse mici de a deveni realitate', scrie Negrescu.
În opinia sa, Fitch are câteva variante pe masă, respectiv menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menținerea plus plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă și retrogradarea cu perspectivă negativă. El subliniază, de asemenea, că agenția de evaluare financiară poate amâna o decizie negativă invocând îmbunătățirea din primul semestru și calmul de pe piețe.
'Și asta în condițiile în care agențiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieșiri masive de capital din țările vizate. Altfel spus, o eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toți indicii investment-grade, însă ar crește riscul ca S&P sau Moody's să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale', a mai arătat Adrian Negrescu, în postarea sa.
Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) au o perspectivă 'negativă' asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.). AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNPP: 11.971 de beneficiari de pensii de serviciu, în iulie 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2026, de 11.971 de persoane, cu unul mai mult față de luna precedentă, din care 7.925 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți pensionari
Deficitul de umiditate din sol asociat cu temperaturile ridicate din aer, impact negativ asupra calității recoltelor (agrometeo)
Procesele fiziologice ale speciilor prășitoare și pomi-viticole vor fi în continuare stânjenite, pe fondul menținerii deficitului de umiditate în sol, asociat cu temperaturile ridicate din aer, înregistrându-se îngălbenirea și uscarea aparatului foliar, coacerea forțată și căderea prematură a fructelor, acestea având un impac
CNAB intenționează să achiziționeze sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a dronelor pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa
Compania Națională Aeroporturi București intenționează să achiziționeze sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a aeronavelor fără pilot (C-UAS, C-s UAS) pentru aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Aurel Vlaicu (Băneasa). În acest sens, CNAB a lansat pe site-ul e-licitatie.ro un anunț de consultare a pieței privind achiz
BNR: Rata creditelor neperformante a urcat la 2,89%, la finele lunii iunie 2026
Rata creditelor neperformante era, la finele lunii iunie 2026, de 2,89%, în creștere față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, de 2,81%. La sfârșitul anului trecut, rata creditelor neperformante a fost de 2,69%, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR). În iunie 2026, &
Datoria externă a administrației publice a ajuns la aproape 31% din PIB, în mai (minister)
Datoria externă a administrației publice a urcat la 599,946 miliarde de lei, în mai, de la 592,836 miliarde lei în luna precedentă, reprezentând 30,8% din PIB (30,5% din PIB în aprilie 2026), conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor și consultate de AGERPRES. Potrivit sursei citate, datoria externă a administrației publice
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 8%, în primele șapte luni din 2026
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 17,91%, în primele șapte luni din 2026, până la 34.029, față de 31.536 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 7.302 de firme (număr în crește
România va fi prezentă în indicii FTSE Russell cu 13 companii, începând cu luna septembrie
România va avea 13 companii incluse în indicii FTSE Russell dedicați Piețelor Emergente, începând cu luna septembrie, după anunțul furnizorului global de indici FTSE Russell privind includerea companiilor Aquila Part Prod Com (AQ) și Cris-Tim Family Holding (CFH) în indicii FTSE Global All Cap, a anunțat Bursa de valori București (BVB).
Report de peste 4,20 milioane de lei la Noroc, pentru tragerea de duminică
Un report de peste 1,76 milioane de lei (peste 335.600 de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat care depășește 4,20 milioane de lei (peste 800.500 de euro), a anunțat Loteria Română. Duminică, 23 august, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/
Noua Lege a salarizării nu repară inechitățile, actualul proiect trebuie retras (sindicate)
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și atrag atenția că documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale. 'În loc să corecteze dezechilibrele ac
CNPP: 4.677.789 de pensionari la finele lunii iulie 2026; pensia medie a fost de 2.785 de lei
Un număr de 4.677.789 de pensionari erau înregistrați la finele lunii iulie 2026 în România, cu 1.003 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.785 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES. Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat l
Bursa de Valori București a închis pe verde ultima ședință a săptămânii; rulajul a depășit 96 milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 96,14 milioane de lei (18,28 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat c
Autoritatea Vamală Română: 75.100 de țigarete, 24 kg de tutun și 80.000 de brichete false, reținute în ultima săptămână în vămi
Inspectorii vamali și polițiștii de frontieră au reținut, în ultima săptămână, 75.100 de țigarete, peste 24 de kilograme de tutun de mestecat, aproape 80.000 de brichete false, precum și haine și produse electronice susceptibile a fi contrafăcute, în urma controalelor efectuate în portul Constanța, la punctul de trecere a frontierei Calafat și
Bociu (ANSVSA): Vom reveni pe podium la exportul de animale vii și carcase, dacă suntem proactivi
Planul de deblocare a exporturilor de ovine și caprine se află în consultare la asociațiile de profil și, în perioada următoare, vom merge la Bruxelles pentru a-l prezenta Comisiei Europene, astfel încât să ieșim cât mai repede din această situație, a declarat, vineri, președintele președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare ș
BNR: Inflația va scădea substanțial în trimestrul III, dar va reintra în intervalul țintei la finele lui 2027
Rata anuală a inflației va scădea substanțial în trimestrul III din 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, va fluctua ușor în trimestrul IV, urmând să reintre în intervalul țintei abia la finele anului 2027, se arată în
BNR: Economia României se va redresa mai modest în trimestrele II și III din 2026 decât se estima anterior
Banca Națională a României (BNR) estimează o redresare mai modestă a activității economice în trimestrele II și III din 2026 comparativ cu previziunile precedente, în condițiile în care deficitul de cerere agregată ar urma să se reducă mai puțin decât se anticipa anterior, se arată în









