Banca Națională a României (BNR) estimează o redresare mai modestă a activității economice în trimestrele II și III din 2026 comparativ cu previziunile precedente, în condițiile în care deficitul de cerere agregată ar urma să se reducă mai puțin decât se anticipa anterior, se arată în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 10 august 2026.

''În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025, evoluție ce implică o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului, relativ în linie cu previziunile. Se reconfirmă, de asemenea, scăderea cu 1,2 la sută a economiei în trimestrul I 2026 față de perioada similară a anului precedent, după creșterea acesteia cu 0,2 la sută în trimestrul IV 2025'', au subliniat membrii Consiliului, observând că determinantul major al scăderii l-a constituit aportul negativ considerabil mărit al variației stocurilor, căruia i s-au alăturat efectele contracționiste exercitate de accentuarea ușoară a contracției consumului gospodăriilor populației.

În același timp, formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, în timp ce exportul net și-a înjumătățit impactul expansionist în trimestrul I 2026. Dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunțată față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.

''Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o redresare mai modestă a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026 comparativ cu previziunile precedente, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval'', se menționează în documentul BNR.

De asemenea, s-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluției în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026, pe seama redinamizării formării brute de capital fix, dar și cu un mic aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili.

Potrivit BBR, în cazul exportului net este probabilă, însă, o nouă scădere a impactului expansionist, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și reducă ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creștere relativ mai temperată în raport cu trimestrul anterior, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial și-a stopat ajustarea descendentă față de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent și-a încetinit-o doar ușor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluției balanțelor veniturilor, au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce privește evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflației a intrat pe o pantă descendentă în iunie 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 10,42%, de la 10,85% în mai. Rata a rămas însă vizibil peste nivelul de 9,87% consemnat în ultima lună a trimestrului I, pe fondul creșterilor semnificative ale prețurilor energiei, combustibililor și prețurilor administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent de la începutul anului, crescând la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie. Membrii Consiliului au explicat evoluția prin faptul că prelungirea dezinflației pe segmentul alimentelor procesate a fost mai mult decât contrabalansată ca impact de creșterea înregistrată de dinamicile subcomponentelor non-alimentare, mai cu seamă de cea a serviciilor, sensibil superioară ca amplitudine scăderii acumulate de aceasta în trimestrul precedent.

Potrivit minutei BNR, presiunile ascendente asupra inflației de bază au provenit în principal din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, precum și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a prețurilor unor importuri, în condițiile unor așteptări inflaționiste ridicate pe termen scurt.

''În urma evaluării, s-a concluzionat că influențele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflației au provenit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, în vreme ce evoluțiile moderate de sens opus sunt atribuibile cu precădere scăderii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și în mică măsură slăbirii cererii de consum'', relevă documentul BNR.

Membrii Consiliului au mai remarcat că așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor au rămas ridicate în trimestrul II, deși în iulie acestea au înregistrat corecții descendente semnificative.

''În cadrul discuțiilor, membrii Consiliului au făcut referiri la ușoara creștere consemnată în trimestrul II 2026 de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum după scăderea notabilă din precedentele trei luni, dar mai cu seamă la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, care au continuat să se mărească pe ansamblul trimestrului II ori s-au redus doar marginal, pentru ca în iulie să cunoască corecții descendente semnificative față de precedentele trei luni'', se arată în minuta BNR.

În aceeași perioadă, expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut în jumătatea superioară a intervalului țintei, în condițiile unor mici fluctuații, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026, în corelație cu trendul descrescător al dinamicii veniturilor populației și cu urcarea pe palierul de două cifre a ratei anuale a inflației, au mai evidențiat membrii Consiliului.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinței de relaxare a condițiilor de pe piață în trimestrul II 2026, indicând o încetinire a descreșterii efectivului salariaților din economie în aprilie-mai 2026 față de trimestrul anterior, în paralel cu o scădere ușoară a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4% la care a urcat în precedentele trei luni.

Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie transmit semnale mixte privind perspectiva apropiată, relevând un reviriment al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după două trimestre de scăderi consistente, dar și o accentuare a trendului descendent al deficitului de forță de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie și mai, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, în timp ce variația anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie a consemnat un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.

Inclusiv în acest context, incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forța de muncă rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, făcând referiri la nivelurile recente ale inflației și ale așteptărilor inflaționiste, precum și la majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și la decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.

''S-a convenit însă că în sens contrar vor acționa incertitudinile și costurile mărite generate pe plan intern și extern de conflictele geopolitice și de șocul energetic, precum și măsurile destinate consolidării bugetare, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, cu impact asupra cererii de consum și asupra veniturilor și activității investiționale a firmelor. Totodată, influențe similare ca sens ar putea decurge pe mai departe din tensiunile comerciale globale, inclusiv pe fondul noilor măsuri de politică comercială a SUA, dar și din schimbările structurale de pe anumite piețe, precum și din recursul crescut la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării'', au subliniat mai mulți membri ai Consiliului de Administrație al BNR. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* BNR: Inflația va scădea substanțial în trimestrul III, dar va reintra în intervalul țintei la finele lui 2027