Rata anuală a inflației va scădea substanțial în trimestrul III din 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, va fluctua ușor în trimestrul IV, urmând să reintre în intervalul țintei abia la finele anului 2027, se arată în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 10 august 2026.

''Rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, dar va fluctua ușor în trimestrul IV 2026 și își va relua apoi descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul țintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflației se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, față de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, și se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 și la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 și pentru luna martie 2028'', au subliniat membrii Consiliului.

Aceștia au arătat că perspectiva descreșterii graduale a ratei anuale a inflației începând cu trimestrul I 2027, dar și nivelul relativ mai ridicat la care aceasta este așteptată să se situeze, mai ales în partea de mijloc a orizontului de prognoză, sunt determinate în principal de factorii care acționează pe partea ofertei.

''S-a sesizat că acțiunea acestor factori capătă un puternic caracter dezinflaționist în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor și fructelor, dar este anticipată să se deterioreze întrucâtva în următoarele luni - în principal ca urmare a măririi tarifelor de telecomunicații și RCA, precum și a prețului gazelor naturale -, pentru ca apoi să redevină dezinflaționistă, pe fondul manifestării efectelor de bază asociate creșterilor de prețuri antrenate în acest an de șocul energetic, îndeosebi pe segmentul combustibili'', relevă sursa citată.

În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, având ca surse majore evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în condițiile secetei severe din acest an, precum și traiectoria cotației țițeiului și altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Din partea factorilor fundamentali sunt așteptate presiuni dezinflaționiste ușoare în viitorul apropiat, în condițiile deficitului considerabil de cerere agregată și ale perspectivei continuării adâncirii acestuia în următoarele două trimestre, au arătat membrii Consiliului.

De asemenea, se vor semnala presiuni legate de decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaționiste ale gap-ului negativ al PIB și ale slăbirii cererii de consum - mai ales în contextul persistenței crescute a inflației de bază -, precum și la probabila menținere temporară a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat pe un trend ascendent.

''Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor resimți însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată'', au susținut membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât cele anticipate anterior - în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale -, și să se restrângă treptat ulterior.

Totodată, consumul privat este așteptat să scadă mai accentuat în 2026 decât se anticipa anterior, ceea ce va implica o ameliorare suplimentară a structurii cererii agregate în favoarea contribuției investițiilor, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial în perspectivă.

''Dinamica anuală a inflației de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici, și va resimți influențele venite din majorarea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază'', au remarcat membrii Consiliului.

În plus, dinamica prețurilor importurilor va continua probabil să crească până spre mijlocul anului viitor, generând în conjuncție cu evoluția cursului de schimb leu/euro efecte inflaționiste suplimentare pe plan intern.

''În schimb, dinamica componentei va recepta în trimestrul III 2026 impactul consistent al efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării cotelor de TVA și a accizelor în luna august 2025, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor suferi o ajustare descendentă amplă în acest interval și se vor înscrie apoi pe o traiectorie gradual descrescătoare. S-a menționat, totodată, că în sens dezinflaționist vor acționa, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creșterilor de prețuri provocate în anul curent de șocul energetic global'', relevă sursa citată.

În ceea ce privește cursul de schimb, membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa leului rămân ridicate, pe fondul fluctuației aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și conduita probabilă a politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum și incertitudinile generate de situația politică internă.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat în mod repetat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și a atragerii fondurilor europene aferente PNRR, ''ce sunt esențiale inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra poziției externe a economiei și asupra primei de risc suveran, implicit asupra costului finanțării sectorului public și a celui privat''. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* BNR: Economia României se va redresa mai modest în trimestrele II și III din 2026 decât se estima anterior