O așezare de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, prima de acest fel atestată în județul Vâlcea, a fost descoperită la granița dintre municipiul Râmnicu Vâlcea și comuna Mihăești, în apropiere de castrul roman Buridava de la Stolniceni, completând astfel veriga lipsă din cercetarea arheologică legată de evoluția comunităților umane din această zonă imediat după retragerea aureliană.

Situl e situat în punctul Căzănești - La Plută, se întinde pe o suprafață de circa 14 hectare și a fost cercetat anul trecut de arheologii Ion Tuțulescu și Carol Terteci, care, după ce au analizat vestigiile găsite în această arie, au concluzionat că ar fi vorba de o locuire deschisă, nefortificată, din perioada post romană, cel mai probabil cu rol de blocare și supraveghere a culoarului Mihăești-Horezu.

'Până anul trecut, perioada cuprinsă între anul 271 - sec V d. Chr. lipsea cu desăvârșire în arheologia vâlceană. Cercetarea demarată aici a condus la descoperirea unei așezări de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, fiind prima așezare de acest gen atestată în județul Vâlcea. Tot anul trecut, o astfel de așezare a fost descoperită și la Mihăești - punct Măgura. Pentru aceste comunități se observă amplasarea în zonele de luncă la o anumită distanță de drumul roman, drum care era cu siguranță încă în uz, refuzând să se stabilească în fostele așezări romane din zonă. Interesant este faptul că reutilizează material de construcție roman, dar și faptul că întrețin relații comerciale cu imperiul. Amplasarea în aceste zone denotă o perioadă mai liniștită, în raport cu perioada secolelor VI-VII, unde observăm că noile comunități evită rutele principale și se retrag în zone adiacente acestora, cum este cazul așezării de tip Ipotești-Cândești de la Mihăești, punct Huidu II, cultură arheologică ulterioară comunităților de tip Sântana de Mureș-Cerneahov', a explicat, pentru AGERPRES, arheologul Ion Tuțulescu.

Cei doi arheologi vâlceni au cercetat în special gropi menajere sau de depozitare din această zonă și au scos un bogat material arheologic, constituit în mare parte din bucăți de ceramică (98%), dar sunt și piese de podoabă, unelte sau materiale de construcție, precum și urme ale unor structuri de locuire sau anexe, a căror datare urmează să fie stabilită prin analize radio-carbon.

'Pentru zona Olteniei, această așezare reprezintă al patrulea punct atestat arheologic și singurul cercetat. În anul 2002, Florin Petrescu realiza un repertoriu al descoperirilor de tip Sântana de Mureș Cerneahov, identificând în România un număr de 1.915 puncte. Interesant este faptul că acesta nu menționează nici un punct pentru Oltenia, punând sub semnul întrebării primele trei puncte menționate de arheologul Ion Ioniță (descoperirile de la Băbeni-Oltețu, Almaj și Lazu). Am prelevat probe pentru datările radio-carbon și le-am transmis la laboratorul din Debrecen, iar rezultatele acestor importante cercetări pentru județul Vâlcea, dar implicit și pentru întreaga zonă a Olteniei, vor fi subiectul unei importante lucrări științifice, lucrare care sperăm că o sa vadă tiparul acest an', a mai spus arheologul vâlcean.

Tuțulescu a precizat totodată că vor continua cercetarea în această zonă și speră să găsească și necropola, pentru a putea contura astfel o imagine și mai clară despre acele vremuri. AGERPRES/ (AS -redactor: Ramona Dincă, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)

Foto: Arheolog Ion Tuțulescu