Industria băuturilor răcoritoare, contributor major la bugetul de stat, asigură peste 0,6% din PIB (studiu)
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate are o contribuție stabilă și semnificativă la PIB, reprezintă principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor din România și contributor net major la bugetul de stat, asigurând peste 0,6% din PIB-ul României, arată studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE), a lansat, vineri, studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.
Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajați, industria reunește peste jumătate dintre angajații din sectorul fabricării băuturilor din România.
Performanța ridicată se traduce în salarii peste media economiei, arată studiul. Astfel, industria generează anual circa un miliard lei în taxe și impozite directe. Cele 18 fabrici care reprezintă industria producătoare de băuturi răcoritoare și ape îmbuteliate contribuie la micșorarea deficitului de balanță comercială (import/export). În 2024, valoarea exporturilor de băuturi alcoolice și nonalcoolice a depășit suma record de două miliarde lei.
Studiul subliniază că 'evoluția a fost stopată de măsuri pompieristice aplicate exclusiv industriei'. Din 2023 până în prezent, producătorii de băuturi răcoritoare au resimțit vizibil taxarea succesivă și discriminatorie impusă în cascadă, atât din cauza TVA, care a crescut de la 9 la 19%, apoi la 21%, cât și din cauza accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare. Industria s-a dovedit sensibilă la toate aceste schimbări, iar investițiile și locurile de muncă au început să intre pe o pantă descendentă. Astfel, creșterea a fost înlocuită treptat de stagnare și de scădere, un trend negativ care se menține de la an la an.
În 2024, industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a generat 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută, reprezentând peste 52% din întreaga valoare adăugată a sectorului fabricării băuturilor.
Raportul ridicat dintre valoarea adăugată (industria băuturilor nealcoolice generează 56% din totalul salariilor și indemnizațiilor plătite în întreaga industrie a băuturilor și circa un miliard lei în taxe și impozite directe/an) și dimensiunea industriei (din cele 806 microîntreprinderi din industria băuturilor în 2024, 338 aparțineau industriei băuturilor nealcoolice) indică o eficiență economică remarcabilă, esențială pentru politicile publice de dezvoltare.
Industria susține direct aproximativ 10.000 de angajați, reprezentând peste 55% din totalul angajaților din producția de băuturi și contribuie și la bunăstarea celor 60.000 de angajați de pe lanțul de valoare și a familiilor acestora.
Capitalul autohton domină numeric industria, însă cel străin și mixt o domină din punct de vedere economic.
Conform cercetării, prezența capitalului străin aduce standarde de calitate internaționale, digitalizare și acces la lanțuri globale de distribuție.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate reprezintă un pilon strategic al economiei naționale, având o contribuție semnificativă la bugetul de stat și la dezvoltarea pieței interne, consideră autorii studiului. Se remarcă prin performanță economică ridicată, oferă salarii peste media națională și menține un grad de conformare fiscală de 100%, prin plata integrală a taxelor și absența evaziunii fiscale. Totodată, industria contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale prin echilibrarea raportului import- export, fiind percepută ca o soluție sustenabilă pentru diminuarea dezechilibrelor economice.
Acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare a fost aplicată din 2024, exclusiv băuturilor răcoritoare și mărită din 2025, deși zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.
Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de preț între 25-50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.
Creșterea taxelor pe consum se reflectă direct în prețurile finale și afectează consumatorii. Având un caracter regresiv, acestea pun presiune suplimentară pe gospodăriile cu venituri mici. Practic, în perioada 2023-2024 creșterea cumulată a prețurilor băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a fost de 32,5%, ritm net superior celui de 17,6% al prețurilor mărfurilor alimentare.
'Este un moment de cumpănă pentru industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate, care de la avântul din anii 2018-2022 (creștere cumulată de 7,1% a cifrei de afaceri), a trecut brusc la stagnare și apoi la scădere (în 2024, reduceri de 2,6% ale cifrei de afaceri față de 2022)', se mai scrie în studiu.
Reducerea cererii influențează negativ investițiile și planurile de dezvoltare ale producătorilor, dar și pe cele ale firmelor din lanțul de valoare.
TVA-ul și accizele sunt instrumente ușor de colectat și pot genera venituri bugetare pe termen scurt, dar amplifică presiunile inflaționiste. TVA-ul se aplică și asupra accizelor, ceea ce înseamnă că prețul final al băuturilor nealcoolice include atât taxa pe valoare adăugată standard, cât și accizele la care se aplică TVA, crescând astfel efectiv costul pentru consumatori.
Efectele socio-economice ale acestor măsuri sunt clare, în timp ce potențialele beneficii pentru sănătatea publică nu se întrevăd, pentru că este taxată doar o mică parte din zahărul din dieta românilor.
De asemenea, efectele asupra bugetului de stat nu sunt pe măsura așteptărilor, acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare generând venituri cu mult sub cele planificate.
În perioada 2023-2024, sectorul a resimțit presiuni fiscale care au dus la scăderea cu circa 7,2% a angajaților și la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale, cauzată, în principal, de majorarea TVA și introducerea accizei pe zahăr. Prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5% în 2023-2024, mult peste media mărfurilor alimentare din România (17,6%) și a prețurilor generale de consum (16,2%).
Industria acționează ca un motor principal în sectorul băuturilor, dar este sensibilă la șocuri fiscale, care se manifestă rapid prin ajustări ale forței de muncă și majorări de prețuri. Pentru a menține creșterea, companiile trebuie să continue investițiile în tehnologii sustenabile, eficiență energetică, digitalizare și parteneriate, concentrându-se totodată pe inovare și pe dezvoltarea de produse de calitate, funcționale și branduri puternice.
Analiza datelor economice arată că industria băuturilor nealcoolice este un sector cu valoare adăugată ridicată, productivitate peste medie și contribuție fiscală semnificativă, având un rol stabilizator în economia națională. Pentru conservarea investițiilor, a locurilor de muncă și a contribuției bugetare a sectorului, producătorii au nevoie de predictibilitatea politicilor publice și de tratament fiscal nediscriminatoriu. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pâslaru: Proiectul noii legi a salarizării ar putea fi lansat la sfârșitul săptămânii, dacă există acord politic
Proiectul noii legi a salarizării ar putea fi lansat la sfârșitul săptămânii, dacă va exista un acord politic, a declarat, marți, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'Președintele României, într-un exercițiu de mediere și de dezescaladare, invită parti
Analiza privind restructurarea companiilor și posibila listare la bursă a fost pusă pe masa Guvernului (vicepremier)
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat marți că a realizat o analiză privind restructurarea companiilor și eventuala listare la bursă, iar documentul a fost transmis Guvernului României pentru a fi discutat cu partidele politice. 'A existat o propunere, o analiză la nivelul cabinetului. Obligația mea ca și coordonator de reformă a f
Corina Martin (FPIOR): Estimăm în jur de 45.000 de turiști pe litoralul românesc în acest weekend
Patronatele din turism estimează pentru acest weekend aproximativ 40-45.000 de turiști pe litoralul românesc, în scădere cu circa 50% față de anii trecuți, în contextul unui an sever pentru industria turismului din România, afectată de creșterea TVA și a taxelor, concomitent cu scăderea la jumătate a valorii tichetelor de vacanță.
Dragoș Pîslaru: Până în prezent nu s-a pierdut niciun leu din zona de granturi
România nu a pierdut până în prezent bani pe zona de granturi din PNRR, dar există acest risc la cererea de plată 3 pentru că guvernele anterioare nu au luat măsurile corespunzătoare la timp, a afirmat marți ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. ''În acest moment mă bucur să pot c
Oana Gheorghiu: Vânzarea accelerată nu ocolește Bursa de Valori; a fost pusă pe listă ca opțiune
Vânzarea accelerată nu ocolește Bursa de Valori, ci se face prin Bursa de Valori și a fost inclusă pe listă ca opțiune în cazul în care România nu reușește restructurarea a trei companii, astfel încât să atingă jalonul din PNRR, a declarat marți vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o conferință de presă.
Deficitul bugetar s-a redus la 1,03% din PIB, după primele trei luni din 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele trei luni din acest an cu mai mult de jumătate față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 1,03% din PIB, comparativ cu 2,28% din PIB în primul trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor. ''Execuția bugetului general consolidat î
ARF semnează un contract de peste 1,134 miliarde lei cu Siemens Mobility pentru 12 trenuri electrice pe hidrogen
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat marți cu Asocierea Siemens Mobility contractul pentru achiziția a 12 trenuri electrice alimentate cu hidrogen, în valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA, echivalentul a 229,328 milioane de euro, a anunțat ARF într-o postare pe
România, prin BID, se alătură unui ''fond de fonduri'' dedicat infrastructurii strategice în Europa Centrală și de Est
România, prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), a semnat, un memorandum de participare la dezvoltarea unui ''fond de fonduri'' dedicat infrastructurii strategice, alături de Fondul European de Investiții (FEI) și de alte patru bănci naționale de dezvoltare din Polonia, Lituania, Slovenia și Croația. Potrivit unui c
Ministrul Finanțelor: Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării
Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale, generată de tensiunile interne, și sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțări
Piața românească a berii, la un minim istoric în 2025, pe fondul creșterii galopante a accizelor
Piața berii din România a scăzut cu 4% în 2025, la un minim istoric, respectiv 14,4 milioane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, pe fondul creșterii accizei la bere cu 26,2% în ultimele 15 luni, a anunțat, luni, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu. După o relativă stab
CNAB: Zece stații de apă potabilă au fost montate în cele două aeroporturi din București
Un număr de zece stații de apă potabilă au fost amplasate în incinta Aeroportului Internațional 'Henri Coandă' București și Aeroportului Internațional București Băneasa - 'Aurel Vlaicu', informează Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. 'Am reușit c
Tanczos: Nu există criză de motorină în România; e responsabilitatea furnizorilor să asigure logistica
Nu există criză de motorină în România, iar problemele punctuale trebuie evitate, fiind practic responsabilitatea furnizorilor să asigure logistica, livrarea la timp a combustibilului, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Suntem înconjurați practic
Scumpirea călătoriei cu metroul ar putea fi amânată (proiect)
Creșterea la 7 lei a prețului unei călătorii cu metroul s-ar putea amâna cu două luni, potrivit unui ordin al ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, care motivează decizia prin necesitatea evaluării efectelor socio-economice asupra populației. 'Prin prezentul Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor
Rata șomajului înregistrat la nivel național a scăzut la 3,25%, în martie
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,25% la sfârșitul lunii martie 2026, cu 0,09 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară și cu 0,07 puncte procentuale mai mică decât în luna martie 2025, a anunțat, marți, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Numărul tota
Tanczos Barna: Cu mare probabilitate, moțiunea de cenzură va trece și Guvernul o să fie schimbat
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR, cu mare probabilitate, o să treacă iar Guvernul o să fie schimbat, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Săptămâna viitoare avem moțiune de cenzură, cu certitudine. Cu mare probabilitate, moțiunea de cenzură o să treacă ș