Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, miercuri, că 'modelul de la Cluj', în care persoane private de libertate aflate în penitenciare lucrează pentru diverse companii este unul foarte bun și că acesta va fi extins la nivel național.

'Am discutat cu reprezentanții mediului de afaceri, cu doamna prefect și ceea ce s-a întâmplat astăzi aici l-aș numi 'Modelul de la Cluj', în sensul că vrem să-l extindem la nivelul țării, întâlniri cu reprezentanți ai patronatelor, întâlniri de genul acesta care să aducă alături pe cei care caută forță de muncă cu penitenciarele care au această resursă, dorim să le realizăm în toate regiunile țării și chiar la nivel național. Este o soluție foarte, foarte bună pentru a atinge obiectivele fiecărei părți', a afirmat ministrul Justiției într-o conferință de presă susținută la Cluj, după ce a participat la o întâlnire între reprezentanți ai mediului de afaceri și ai penitenciarelor Gherla, Bistrița și Aiud.

Prefectul Maria Forna a menționat, în aceeași conferință de presă, că în județ există deja 460 de persoane private de libertate care lucrează pentru diverse firme în urma parteneriatelor încheiate cu Penitenciarul Gherla.

'La nivelul județului Cluj, în ultimii trei ani, 460 de persoane private de libertate au prestat muncă în urma parteneriatelor pe care Penitenciarul Gherla le-a realizat cu firme, operatori economici de la nivelul județului Cluj', a spus prefectul.

Ministrul Radu Marinescu a explicat și care ar fi avantajele unor astfel de demersuri.

'Filosofia noastră în ceea ce privește sistemul penitenciar este aceea a punerii accentului pe coordonata de reintegrare socială, de educare corespunzătoare a persoanelor care sunt private de libertate, iar în acest context, munca persoanelor private de libertate este o chestiune foarte, foarte importantă. Prin faptul că ei muncesc, pot să își pună în valoare calitățile personale. Este o pedagogie de reintegrare și este și dobândirea unor înzestrări de aptitudini, care le vor fi foarte utile în reintegrarea ulterioară în societate', a subliniat el.

Pe de altă parte, a adăugat ministrul, trebuie să se țină cont de necesitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor de utiliza eficient resursele.

'Este foarte important ca aceste resurse să vină și din implicarea superioară în activitatea lucrativă a persoanelor care sunt private de libertate. Pe de o parte, atingem un deziderat uman, social, acela de educare și de reintegrare. Pe de altă parte, generăm și venituri, care sunt foarte importante pentru a le utiliza apoi în alte scopuri importante în ceea ce ne propunem, și o reformă la nivelul penitenciarelor - administrativă, de filosofie instituțională, de utilizare rațională a resurselor și a personalului. O resursă foarte însemnată dintre cei care sunt privați de libertate, în momentul de față nu este canalizată spre activități lucrative. Pe de o parte, ne confruntăm cu o criză de forță de muncă (...), pe de altă parte, există acești oameni care ar vrea să muncească, ar putea să muncească și care totuși nu fac acest lucru', a spus Radu Marinescu în conferința de presă la care a participat și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu. AGERPRES/ (A-redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)