ICCJ spune că procesul cu Guvernul privind restanțele salariale și decizia CEDO 'privesc chestiuni juridice distincte'
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, susține că procesul pe care l-a câștigat împotriva Guvernului privind restanțele salariale și decizia CEDO 'privesc chestiuni juridice distincte'.
'Decizia CEDO și litigiul ÎCCJ cu Guvernul privesc chestiuni juridice distincte. Instanța supremă a luat act de decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la ansamblul considerentelor reținute de Curte. Decizia reafirmă principii fundamentale ale statului de drept: caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, obligația autorităților publice de a asigura executarea acestora și necesitatea respectării echilibrului dintre drepturile individuale și interesul public. Totodată, Curtea recunoaște că executarea obligațiilor financiare ale statului poate fi eșalonată, în condiții determinate, fără ca această posibilitate să echivaleze cu înlăturarea obligației de plată sau cu lipsirea de efecte a hotărârilor definitive. În acest context, este necesară o distincție juridică esențială între situația examinată de CEDO și litigiul inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor', spune ICCJ într-un comunicat de presă.
În opinia Instanței supreme, cauza analizată de CEDO a privit compatibilitatea mecanismelor succesive de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor judecătorești cu garanțiile oferite de Convenție, în timp ce litigiul inițiat de ICCJ nu a avut ca obiect contestarea, în principiu, a posibilității legale de eșalonare a obligațiilor financiare și nici înlăturarea mecanismelor instituite de legiuitor.
'Problema juridică supusă instanței naționale a vizat respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv în ceea ce privește asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor judecătorești, potrivit chiar calendarului de eșalonare stabilit unilateral de către Guvern. Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit. Această distincție este esențială pentru înțelegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile formulate într-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte', adaugă ICCJ.
Înalta Curte spune că 'respectă' autoritatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conținutul efectiv al deciziei, nu de la 'interpretări selective' sau de la extrapolări care depășesc limitele cauzei examinate.
Reacția ICCJ vine după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari.
Reclamanți în acest caz au fost cinci judecători sau foști judecători români, care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, din care ar trebui să mai primească, conform susținerilor reclamanților, sumele de 60.000 de euro, 30.000 de euro, 107.454 de euro, 571.89 de euro și 381.868 de euro.
Datorită valorii ridicate a sumelor în cauză, Guvernul a adoptat, începând din 2009, mai multe acte normative succesive pentru a eșalona plata acestora.
Tot din decizia CEDO, s-a aflat faptul că, în perioada 2006 - 2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților, în executarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor administrative, suma de 604.398.190 de euro.
De asemenea, CSM a plătit, din 2006 până în iunie 2026, suma de 27.641.575 de euro, în timp ce ICCJ a plătit, la rândul său, pentru perioadele cuprinse între 2010 și 2022, aproximativ 1 miliard de euro.
Potrivit Guvernului, pentru anul 2026, ICCJ și Parchetul General, în calitate de ordonatori de credite, au solicitat alocarea sumei totale de aproximativ 1,4 miliarde de euro cu titlu de restanțe neplătite decurgând din hotărâri judecătorești și decizii administrative, inclusiv dobânzi.
În motivarea deciziei, CEDO atrage atenția că judecătorii, care au admis cererile altor magistrați privind revendicări de natură salarială, sunt susceptibili să se fi aflat în conflict de interese, deoarece aveau și ei un interes patrimonial personal.
'În plus, instanțele par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă. Or, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere', este una dintre concluziile CEDO. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Bărbat acuzat că i-a instigat pe oameni să-l elibereze pe Georgescu: Intrăm în Arestul Central și îi lichidăm pe toți
Un bărbat în vârstă de 46 de ani a fost reținut sub acuzația că i-a instigat pe susținătorii lui Călin Georgescu să intre în incinta Arestului Central, să-i ''lichideze pe toți'' și să-l ia cu elicopterul de acolo pe fostul candidat la alegerile prezidențiale. ''Polițiștii Serviciului de Investigații C
Călin Georgescu, trimis în judecată în dosarul de înșelăciune
Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată omul său de încredere Ionel Rusen, în timp ce italianul Massimiliano Arena are
Vaslui: Daune de 400.000 de euro pentru familia unei fetițe care a decedat acum 12 ani la Spitalul Huși
Familia unei fetițe care a decedat în urmă cu 12 ani, la vârsta de 4 ani, după ce ar fi fost tratată necorespunzător la Spitalul municipal 'Dimitrie Castroian' din Huși, trebuie să primească daune morale în valoare de 400.000 de euro pentru pierderea suferită, potrivit unei decizii luate, miercuri, de magistrații Curții de Apel Iași.
Descinderi DIICOT/Vizați - șeful Biroului Vamal Constanța, un șef de la ANAF Bacău și directori de la Oil Terminal (surse)
Șeful Biroului Vamal Constanța și inspectori vamali din acest județ, șeful inspecției fiscale din cadrul ANAF Bacău, directori de la Oil Terminal Constanța și angajați de la CEC Bank București se află printre persoanele vizate de perchezițiile desfășurate joi de DIICOT pentru destructurarea unei grupări care se ocupa cu evaziunea fiscală cu motorină, au decl
Anchetă privind o schemă de fraudare a autorității fiscale britanice cu suma de 1,7 milioane de lire sterline
Procurori de la Parchetul General și polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice efectuează joi 21 de percheziții pe raza județelor Argeș, Dolj, Ilfov, Dâmbovița, Bihor și Vaslui, la sedii de firme și locuințele unor persoane, în cadrul unui dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem infor
Zeci de percheziții DIICOT într-un dosar de deturnare a licitațiilor publice și evaziune cu motorină
Procurorii DIICOT și polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Brigada de Investigare a Criminalității Economico - Financiare efectuează joi 46 de percheziții în București și județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, e
Ministerul Justiției propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, prin scăderea numărului lor de la 175 la 41
Ministerul Justiției anunță că a elaborat un proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, urmând ca numărul acestora să scadă de la 175 la 41. Noile parchete vor avea un sediu principal în orașele reședință de județ, dar și sedii secundare pe lângă toate judecătoriile din țară.
Peste 1,6 milioane de lei, delapidați de trei angajate din fondurile Universității București
Trei angajate de la Universitatea din București sunt cercetate de procurori, sub control judiciar, sub acuzația că au delapidat din taxele plătite de studenți peste 1,6 milioane de lei. Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 remis miercuri, în perioada 2022 - 2025, având calitatea de salari
SRI: Trei cetățeni pakistanezi - declarați persoane indezirabile pentru România; aveau acțiuni și opinii radicalizate
Trei cetățeni pakistanezi au fost declarați persoane indezirabile pentru România pe o perioadă de zece ani, deoarece aveau 'opinii și acțiuni specifice unor persoane aflate într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare' și amenințau securitatea națională, a transmis, miercuri, Serviciul Român de Informații (SRI).
SRI: Atac cibernetic de proveniență rusă - oprit în urma intervenției Centrului Național Cyberint
Serviciul Român de Informații (SRI), prin Centrul Național Cyberint, a identificat, în decembrie anul trecut, un atac cibernetic de compromitere a unei instituții guvernamentale naționale de către actorul cibernetic rus APT TURLA și a implementat măsuri de contracarare a acestuia și de remediere a efectelor sale, a transmis, miercuri, SRI.
VIDEO Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații/Radu Oprea: Profesionalismul - baza cooperării militare cu aliații
Profesionalismul militarilor români din teatrele de operații, de-a lungul timpului, a reprezentat baza încrederii și cooperării militare cu aliații NATO, a declarat, miercuri, ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea. El a participat la o ceremonie mil
De ce vrea o judecătoare eliberarea lui Georgescu din arest: Nu există nicio dovadă că banii ar fi ajuns la el
Judecătoarea Diana Nicoleta Costea de la Tribunalul București susține că nu există nicio dovadă că banii din presupusa faptă de înșelăciune de care este acuzat Călin Georgescu ar fi ajuns la el, acesta fiind unul dintre motivele invocate de magistrat când a dispus în urmă cu două zile eliberarea din arest a fostului candidat la alegerile prezidenția
Reacția CNSAS după conferința președintelui: Pe site-ul Consiliului sunt liste cu 6.000 de cadre și colaboratori ai Securității
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității transmite că, în cei 26 de ani de activitate, instituția a deconspirat 17.104 informatori ai fostei Securități comuniste, iar pe site-ul CNSAS sunt publicate liste cu 4.920 de ofițeri și subofițeri și 1.120 de colaboratori ai fostei poliții politice. Reacția CNSAS vine după ce &ic
Diana Șoșoacă, trimisă în judecată - acuzată că a amenințat doi polițiști: Dacă nu oi pune eu bâta pe ăștia
Europarlamentara Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru ultraj, fiind acuzată că în decembrie 2024 i-a amenințat și s-a manifestat agresiv față de doi polițiști care veniseră la ea acasă să-i înmâneze o amendă. 'La data de 15 decembrie 2024, persoanele vătămate, polițiști în cadru
Procurorul Sandu (CSM), reacție după conferința lui Nicușor Dan: Cu ochii larg închiși
Procurorul Claudiu Sandu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, îi transmite președintelui Nicușor Dan că există două decizii ale CEDO și CJUE, prin care s-a stabilit că Inspecția Judiciară și Secția pentru judecători a CSM au făcut abuzuri împotriva unor magistrați, dar că nu s-a făcut nimic pentru a corecta aceste lucruri.