La 15 mai 2025 este marcată Ziua Poliției Militare.

În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României.

Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militară, controlul traficului rutier, serviciul interior, protecția demnitarilor militari, precum și cu atribuții de elaborare a actelor normative specifice acestei structuri, coordonând activitățile din Armata României pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe timp de pace, în situații de criză sau de război, potrivit volumului ''Calendarul Tradițiilor Militare'' (2010).

Sarcina sa principală este controlul, menținerea și restabilirea disciplinei militare, care se realizează prin asigurarea disciplinei militare în garnizoane, prin patrulare, controale filtru, razii și acțiuni de supraveghere a zonelor aglomerate și des frecventate de militari. În plus, printre misiunile principale ale poliției militare se numără și asigurarea ordinii și disciplinei militare în timpul unor activități și ceremonii la care participă efective militare, paza și apărarea unor obiective militare sau de interes militar, a unor transporturi militare speciale, acțiuni de prindere sau de reținere a dezertorilor, evadaților sau infractorilor militari și investigarea și rezolvarea incidentelor ce au loc între militari sau între aceștia și civili. În scopul îndeplinirii acestor obiective, unitățile de poliție militară pot acționa în vederea îndrumării și controlului traficului rutier, prin supravegherea circulației autovehiculelor militare, și pot executa acțiuni de apărare și de protecție antiteroristă a obiectivelor sau demnitarilor militari în timpul vizitelor oficiale sau altor activități cu caracter militar.

Istoricul Poliției Militare este strâns legat de istoricul Jandarmeriei Române, unde își are originile, primele atestări ale activității de ''poliție a trupei'' regăsindu-se în documentele de înființare a ''Gendarmeriei'' din 3 aprilie 1850, emise de domnul Grigore Alexandru Ghica, potrivit www.forter.ro. Termenul de Poliție Militară datează din 1893, când legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat ''Legea asupra Gendarmeriei rurale'', cu aprobarea regelui Carol I. Ulterior, au fost promulgate noi legi în anii 1908, 1911 și 1913. Odată cu demobilizarea armatei, care a început la 1 iulie 1918, formațiunile de poliție militară au organizat: ''punctele de trecere peste demobilizați, posturi, patrule și detașamente pentru supravegherea acestora, ca demobilizarea să se desfășoare în liniște'', contribuind, de asemenea, și la cea de-a doua mobilizare a armatei române, în octombrie 1918, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale și a măsurilor pentru menținerea ordinii și liniștii în țară.

După intrarea României în Al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, trupele de poliție militară au desfășurat misiuni de combatere a acțiunilor teroriste; de pază a unor obiective economice importante; de întărire a măsurilor de ordine internă etc. Această structură a avut o contribuție semnificativă și în cea de-a doua etapă a participării României la cel de-Al Doilea Război Mondial. La încheierea conflictului mondial, formațiunile specializate de poliție militară au fost desființate.

În anul 1947 a fost necesară înființarea unei structuri care să gestioneze menținerea și controlul disciplinei militare, dar și acțiuni de îndrumare a circulației autovehiculelor militare. În acest sens, au fost înființate: Ordine și Disciplină, Controlul și Îndrumarea Circulației, Cercetarea Penală Specială, Închisoarea Militară etc.

În 1990, a fost înființată o structură unică, în acord cu evoluțiile de modernizare a armatelor și cu pregătirea structurii de integrare în NATO. După înființare, efective de poliție militară au desfășurat acțiuni de menținere a ordinii publice (1990-1991) și au fost implicate într-o serie de activități specifice ale MApN sau în acțiuni de menținere a păcii, alături de state membre NATO, în diferite teatre de operații din Angola, Albania și Somalia, Kosovo, Bosnia și Afganistan. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)