Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025.
Noile alegeri prezidențiale se desfășoară în baza mai multor acte normative:
*Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României republicată;
*Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1 din 16 ianuarie 2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025;
*Hotărârea Guvernului nr. 17 din 29 ianuarie 2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;
*Hotărârea Guvernului nr. 68 din 21 februarie 2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
*Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente,cu modificările și completările ulterioare;
*Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
*Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică.
Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidențial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie 2024, nu s-a mai desfășurat. Conform Hotărârii Curții, Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare, 'inclusiv constituirea de noi birouri electorale, depunerea de noi candidaturi și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale'. Curtea Constituțională a motivat că 'a fost încălcat caracterul liber exprimat al votului, prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.' De asemenea, Curtea a reținut că 'un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale'.
În general, legislația privind alegerea președintelui, începând cu 1990, în România, nu a cunoscut modificări substanțiale. Modalitatea de alegere a președintelui a rămas aceeași, șeful statului fiind ales prin vot direct cu majoritate absolută de voturi. Dacă această majoritate nu se întrunește, se organizează un al doilea tur de scrutin. Regula privind numărul de susținători necesari pentru depunerea candidaturii a fost, în anii '90, mai suplă (100.000 și 200.000 de semnături), pentru a ajunge în anul 2000, la 300.000 de susținători. După 2000, s-a revenit la cele 200.000 de semnături necesare. O modificare importantă în privința alegerii președintelui, după 1989, a fost prelungirea mandatului prezidențial de la 4 la 5 ani, odată cu modificarea Constituției, în anul 2003.
Astfel, conform Legii nr. 370/2004, președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, adică o majoritate absolută. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În al doilea tur, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, adică o majoritate simplă.
La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat. Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați.
Alegerile se desfășoară într-o zi de duminică și au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre, cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării.
Propunerile de candidaturi pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerile de candidatură se fac în scris și vor fi primite numai dacă: sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida; sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.
Lista susținătorilor cu cele 200.000 de semnături se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central. Propunerea de candidatură se depune și se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original și 3 copii. Exemplarul original și o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituțională, iar al patrulea, certificat de președintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului. De asemenea, declarațiile de avere și declarațiile de interese ale candidaților se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.
Conform Constituției României, au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot, care au cetățenia română și domiciliul în țară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României (art. 37).
Potrivit Legii nr. 370/2024, Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora (art. 29).
Înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor cu privire la funcția de Președinte al României de către BEC poate fi contestată la Curtea Constituțională, aceasta din urmă soluționând contestațiile, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (art. 38).
Pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice de radio și televiziune este egal și gratuit (art. 36 din Legea 370/2004).
Sondajele de opinie de tip exit-poll, la ieșirea de la urne pot fi făcute doar de către institutele de sondaje de opinie, care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării. (art. 39 din Legea nr. 370/2004).
După închiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.
După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele birourilor electorale ale secțiilor de votare întocmește un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde: numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secția de votare; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne și nu sunt cuprinși în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială; numărul total al voturilor valabil exprimate; numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate etc.
Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, București și pentru secțiile de votare din străinătate se înaintează cu pază înarmată la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar (art. 51 din Legea nr. 370/2004).
Curtea Constituțională poate anula alegerile, în cazul în care constată că votarea și stabilirea rezultatelor ce au avut loc prin fraudă sunt de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază (art. 52 din Legea nr. 370/2004).
În virtutea prerogativei Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmarea rezultatele sufragiului, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României trebuie să fie validat de instanța de contencios constituțional. (art. 37 din Legea nr. 47/1992 și art. 53 din Legea nr. 370/2004). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iunie
Este a 156-a zi a anului 2025. Au mai rămas 209 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 56 m. Luna răsare la 15 h 22 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
DOCUMENTAR: Actrița Angelina Jolie împlinește 50 de ani (4 iunie)
Actrița Angelina Jolie s-a născut la 4 iunie 1975, în Los Angeles, California, SUA. La vârsta de 11 ani, Angelina a început să studieze la Institutul de Teatru Lee Strasberg, unde a interpretat în câteva producții. A urmat studii în domeniul cinematografiei la Universitatea din New York, iar mai târziu s-a alăturat prestigioasei trup
Festivalul de Film de la Sydney 2025 (4-15 iunie)
În intervalul 4-15 iunie 2025, este programată o nouă ediție a Festivalului de Film de la Sydney, Australia, potrivit sff.org.au. Proiecțiile de film, spectacolele și evenimentele incluse au loc în 13 locații emblematice ale celui mai mare oraș din Australia, precum Casa Operei, Galeria de Artă a Noii Galii de Sud ș
4 iunie - Ziua Tratatului de la Trianon
În fiecare an, la 4 iunie, începând din 2021, este marcată Ziua Tratatului de la Trianon, instituită prin Legea nr. 256/2020, conform https://www.cdep.ro/. În urmă cu 105 ani, la 4 iunie 1920, era semnat la Palatul Trianon de la Versailles, Tratatul între Puterile Aliate învingătoare &icir
4 iunie - Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (ONU)
Anual, la data de 4 iunie, este marcată Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (International Day of Innocent Children Victims of Aggression) prin care sunt recunoscute suferințele copiilor din întreaga lume care sunt victime ale abuzului fizic, mental și emoțional și, în același timp, este susținut angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor
CITATUL ZILEI
'Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească.' - Margaret Mead (sursa: https://www.goodreads.com/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf. Ier. Mitrofan, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mironosițe Maria și Marta, surorile dreptului Lazăr Greco-catolice Sf. aep. Mitrofan al Constantinopolului; Sf. m. Zotic, Atal, Camasie și Filip din Niculițel Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iunie
Este a 155-a zi a anului 2025. Au mai rămas 210 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 55 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 02 h 10 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Compozitorul Eugen Doga a încetat din viață (fișă biografică)
Compozitorul și academicianul Eugen Doga a încetat din viață pe 3 iunie 2025, la vârsta de 88 de ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, printr-un mesaj publicat pe pagina sa oficială de Facebo
Accidente rutiere grave produse în România (cronologie 2020-2025)
Un copil de 10 ani a murit în accidentul produs la 3 iunie 2025, pe autostrada A1, iar alte patru persoane au fost rănite, a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). &#
PERSONALITATEA ZILEI: Artista americană Suzi Quatro
Cântăreață, compozitoare și actriță, Susan Kay Quatro, cunoscută sub numele de scenă Suzi Quatro, s-a născut la 3 iunie 1950, în Detroit, Michigan, SUA, potrivit www.suziquatro.com. La vârsta de 6 ani, s-a hotărât să urmeze o carieră muzicală, după ce a urmărit, la televizor, un co
Paris Cyber Summit (3-4 iunie)
La 3-4 iunie 2025, se desfășoară, în Capitala Franței, în clădirea Maison de la Chimie, evenimentul dedicat securității cibernetice, care aduce laolaltă cele mai importante companii mondiale din acest domeniu, reprezentanți ai sectorului guvernamental și ai asociațiilor civile implicate pentru a discuta cele mai noi teme care privesc acest sector de activitate de
Jazzdor Festival (Berlin, 3-6 iunie)
A 17-a ediție a Jazzdor Festival se desfășoară între 3 și 6 iunie, la Berlin. Proiectul Jazzdor încurajează muzicienii de pe scenele regionale, naționale și internaționale să interacționeze, oferind publicului oportunități unice de a descoperi o muzică nouă. Totodată, festivalul scoate în evidență singularitatea jazzului, în special de
Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Concordie (3-4 iunie)
Juriul responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Concordie din 2025 se va întruni, în zilele de 3 și 4 iunie, la Oviedo. Acesta este cel de-al șaselea dintre cele opt premii internaționale acordate de Fundația Prințesa de Asturia în acest an, competiție aflată la cea de-a 45-a ediție. În total, 32 de nominalizări
3 iunie - Ziua mondială a bicicletei (ONU)
La 3 iunie 2025, este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua mondială a bicicletei, conform prevederilor Rezoluției A/RES/72/272, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 12 aprilie 2018, potrivit https://www.un.org/. În urma adoptării rezoluției este recunoscut rolul unic și versatil a