La 9 februarie, în fiecare an, este sărbătorită în țara noastră, Ziua Limbii Elene, instituită prin Legea nr. 204/2018, cu scopul păstrării tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând acestei minorități etnice.

Inițiativa legislativă privind instituirea acestei zile i-a aparținut lui Dragoș Gabriel Zisopol, președinte și deputat al Uniunii Elene din România, care a amintit, în expunerea de motive publicată pe site-ul https://www.cdep.ro/, că data de 9 februarie marchează comemorarea poetului Dionysios Solomos, autorul imnului național al Grecia și a fost declarată Ziua mondială a limbii elene în anul 2017 de Ministerele de Interne, de Externe și al Educației din Grecia. Instituționalizarea acestei sărbători anuale are ca scop să sublinieze rolul fundamental pe care limba elenă l-a avut de-a lungul timpului. Limba elenă cu diversele sale forme se întinde pe o perioadă de 4.000 de ani, având aproape același alfabet.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Senatul a adoptat propunerea legislativă la 29 mai 2018 și Camera Deputaților, for decizional, la 27 iunie 2018, Legea nr. 204/2018 fiind publicată în Monitorul Oficial la 25 iulie 2018. Potrivit legii, cu prilejul sărbătoririi la 9 februarie a Zilei Limbii Elene, în localitățile în care trăiesc membri ai comunității elene sau filoeleni, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători, ce pot fi sprijinite logistic și/sau financiar de către autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de organizațiile neguvernamentale. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni sau aspecte de la aceste evenimente.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

În 2025, la 8 octombrie, un eveniment dedicat Zilei Limbii Elene, în care sunt prezentate lucruri inedite despre influența pe care aceasta limbă a avut-o, o are și o va avea în Dobrogea și în toată România, are loc în sala Teatrului pentru Copii și Tineret 'Elpis' din Constanța (str. Dr. Aristide Karatzali 16), la ora 10.00, potrivit https://ctnl.ro/. Evenimentul, organizat de Comunitatea Elenă Elpis Constanța, Uniunea Elenă din România, Ambasada Republicii Elene în România precum și Consulatul Republicii Elene în Constanța, include referințe despre importanța, prestigiul și contribuția multiplă a limbii elene pe scena culturii mondiale și un concurs de evidențiere a elementelor de limbaj comun prezente în cele două limbi, susținut de elevi de la liceele din municipiul Constanța: Liceul Teoretic 'Ovidius', Colegiul Național 'Mircea cel Bătrân', Colegiul Național 'Mihai Eminescu', Colegiul Național Pedagogic 'Constantin Brătescu', Liceul Teoretic 'Traian', Liceul Teoretic 'Decebal', Colegiul Național Comercial 'Carol I', Liceul Teoretic 'Lucian Blaga', Liceul Teoretic 'George Călinescu'.

Sursa foto: ctnl.ro 

Tot la 8 februarie, la ora 10.00, Muzeul Brăilei 'Carol I' (Piața Traian, nr. 3) găzduiește un eveniment realizat de Asociația Culturală Filo - Elenă 'Eleftheria' Brăila, care propune în programul său următoarele acțiuni: 'De ce spunem că limba greacă este o limbă universală?' - Importanța limbii elene în cultura europeană și universală; 'Cine a fost Dionysios Solomos?' - Viața și opera poetului. Lector: prof. Camelia Vasilica Gheorghișor; prezentare de carte - Seria 'Limba greacă pentru voi'; importanța Centrului NEOHEL în promovarea limbii elene ca limbă străină; premierea câștigătorilor concursurilor de scriere creativă și pictură; 'Parada zeilor' - Colegiul Național 'D. P. Perpessicius', prof. Rodica Bianu; dansuri grecești cu Ansamblul de dansuri 'Pandora', conform site-ului https://www.muzeulbrailei.ro/.

***

Sursa foto: capodistriasmuseum.gr 

Primul poet modern și poet național al Greciei, Dionysios Solomos (1798-1857), este cunoscut pentru poemul 'Imnul Libertății', ale cărui prime două strofe au devenit imnul național al Greciei. Dionysios Solomos a fost figura centrală a școlii ionice de poezie și este considerat poetul național al Greciei, nu doar pentru că a scris imnul național, ci și pentru că a contribuit la păstrarea tradiției poetice și a evidențiat valoarea acesteia pentru literatura modernă. Alte poezii: 'The Cretan', 'The Free Besieged' (lucrare epică compusă din trei părți, separate, neterminată, inspirată de al treilea asediu al localității Missolonghi, din 1825-1826, un conflict important din Războiul grec de Independență), și altele. O caracteristică a poemelor sale este că niciunul dintre ele, cu excepția 'Imnului Libertății', nu a fost finalizat și aproape nimic nu a fost publicat în timpul vieții sale, se arată pe site-ul https://www.britishmuseum.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Membrii Uniunii Elene din România susţin un moment artistic în cadrul spectacolului cultural - artistic, prilejuit de celebrarea in plan internaţional a Zilei Limbii Materne, organizat de Primăria Sectorului 4.