logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

FRAGMENT DE ISTORIE: Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)

Image

Situaţia internaţională interbelică a expus un sistem de relaţii bilaterale şi de alianţe firav. Semnat la 28 iunie 1919, în faimoasa Sală a Oglinzilor din Palatul de la Versailles, Tratatul cu Germania a consfinţit oficial reglementarea relaţiilor, după încheierea primei conflagraţii mondiale, între statul german învins şi puterile aliate, potrivit lucrării ''Istoria Universală Contemporană Vol. 1 1917-1945'' (N. Z. Lupu, Gh. N. Cazan, C. Buşe, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti, 1979) şi portalului https://www.historyextra.com. Tratatul de la Versailles a avut rolul de a concretiza pacea şi de a stabili cadrul necesar postbelic prevenirii declanşării unui nou război, precum şi de a face demersurile în virtutea stopării unei noi Germanii puternice militar, conform https://beta.nationalarchives.gov.uk.

Evoluţia internaţională interbelică a arătat însă că sistemul de tratate adoptat la Versailles, care a reglementat încheierea Primului Războiului Mondial şi care a stabilit despăgubirile de război şi delimitările teritoriale în Europa şi în lume după încheierea conflictului, a eşuat în asigurarea păcii şi evitarea declanşării unui nou război.

La 15 martie 1939, Germania nazistă a invadat Cehoslovacia, încălcând astfel acordul semnat cu Marea Britanie şi cu Franţa în septembrie 1938 la Munchen. Invazia în Cehoslovacia a şocat liderii francezi şi britanici şi i-a convins totodată că liderul Germaniei naziste, cancelarul Adolf Hitler, nu reprezenta o persoană de încredere care să îşi respecte acordurile şi era capabil să comită şi alte acte de agresiune dacă nu era oprit prin forţă sau printr-o forţă de descurajare semnificativă, conform https://www.history.com. Anexarea anterioară a Austriei şi a regiunii Sudete arătaseră deja intenţiile cotropitoare ale Germaniei naziste.

Cancelariile britanică şi franceză au făcut demersuri la 31 martie 1939 pentru garantarea securităţii şi independenţei Poloniei. Londra şi Parisul au intensificat demersurile politico-diplomatice cu Uniunea Sovietică pentru a obţine garanţii din partea liderului sovietic Iosif Stalin prin care să descurajeze politica expansionistă a Germaniei naziste în eventualitatea atacării Poloniei. În mai 1939, Germania şi Italia au semnat tratatul de alianţă, iar reprezentanţii politico-diplomatici ai Germaniei au început să desfăşoare importante negocieri cu sovieticii. Schimburile diplomatice au scăzut în intensitate luna următoare, dar la 20 august 1939, Adolf Hitler a trimis un mesaj premierului sovietic Veaceslav Molotov în care anunţa iminenţa declanşării războiului cu Polonia. La 22 august 1939, ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop a mers la Moscova unde s-a întâlnit cu liderul sovietic Iosif Stalin şi cu ministrul de externe Veaceslav Molotov. Cei doi miniştri de externe lucrau de ceva timp asupra semnării unui document comun între cele două state sub forma unui acord.

Ministrul de externe german Ribbentrop aducea propunerea lui Hitler de semnare a unui pact de neagresiune care să dureze o perioadă lungă de timp, dar Stalin a replicat că zece ani sunt suficienţi. A fost avansată propunerea ca niciuna dintre părţi să nu vină în ajutorul unei părţi terţe în cazul în care este atacată cealaltă parte semnatară a acordului. Conform pactului Ribbentrop - Molotov, cele două părţi se obligau să nu se atace în mod direct, dar nici să nu participe în cadrul vreunei alianţe la un atac una împotriva celeilalte. În cazul unui atac armat din partea unei părţi terţe, cealaltă parte contractantă avea obligaţia de a nu susţine în nici un fel agresorul. Guvernele celor două state semnatare ale pactului se angajau să coopereze pentru a schimba informaţii în ceea ce priveşte chestiunile care afectează interesele lor comune. În cazul apariţiei unei dispute sau a unui conflict de orice natură între Germania şi Uniunea Sovietică, acesta ar fi trebuit rezolvat pe cale diplomatică sau în cazul unui eşec, ar fi fost necesară intervenţia unei comisii arbitrare.

În timpul discuţiilor de la Kremlin, Ribbentrop a telefonat de mai multe ori în Bavaria unde se afla Hitler pentru a-i comunica acestuia stadiul negocierilor pe marginea acordului. În cele din urmă, în primele ore ale zilei de 23 august 1939 ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop a telefonat lui Hitler pentru a-l anunţa asupra convenirii tuturor aspectelor privind Pactul Ribbentrop-Molotov. Pe marginea acestui eveniment, istoricul britanic Ian Kershaw, câştigător al Premiului Wolfson pentru Istorie, menţionează în lucrarea ''Hitler 1936-1945: Nemesis'' (London, Penguin, 2001) faptul că la auzul veştii Hitler l-a felicitat pe ministrul său de externe Ribbentrop, apreciind că acest acord neutralizează tratatul franco-sovietic şi asigură cale liberă generalilor germani pentru declanşarea atacului asupra Poloniei, conform https://www.history.com.

Această înţelegere reprezenta partea cunoscută publică a acordului care a fost anunţată cu mult fast la data de 25 august 1939. La aceeaşi dată, Marea Britanie şi Franţa au formalizat printr-un tratat demersul lor comun de apărare a Poloniei în cazul în care acest stat ar fi fost ţinta unui atac. În schimb, a existat şi o înţelegere secretă sub forma unui protocol adiţional secret care stabilea în detrimentul statelor din Europa împărţirea în zone de influenţă între Germania şi Uniunea Sovietică a estului continentului european. Punctul 1 al acestui protocol adiţional secret menţiona faptul că: ''În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât şi ale U.R.S.S. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părţi'', potrivit lucrării ''Istoria României în Texte'' (coord. prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Editura Corint, 2001). Delimitarea sferelor de interes între cele două state în ce priveşte statul polonez era stipulată la punctul 2 al protocolului adiţional secret: ''În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez, sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula si San'', potrivit sursei citate anterior.

Uniunea Sovietică urma deci să treacă în sfera sa interes estul Poloniei, Finlanda, statele baltice Lituania, Estonia şi Letonia şi Basarabia. Punctul 3 al acestui protocol adiţional secret făcea referire directă la Basarabia, faţă de care partea germană nu a ridicat obiecţii: ''În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifesta pentru Basarabia. Partea germană îşi declara totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii'', potrivit volumului ''Istoria Românilor Între Anii 1918-1940. Documente Şi Materiale'' (Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Editura Universităţii Bucureşti, 2001).

Urmare a semnării Pactului Ribbentrop-Molotov şi a protocolului adiţional secret, la 1 septembrie 1939 Germania nazistă a invadat Polonia, iar două zile mai târziu, la 3 septembrie 1939, Franţa şi Marea Britanie au declarat la rândul lor război statului german. Cu o valabilitate de zece ani, în mai puţin de doi ani de la semnare, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost încălcat, Hitler a rupt acordul cu Stalin şi a ordonat declanşarea Operaţiunii Barbarossa, la 22 iunie 1941. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Sursa foto: www.historia.ro

Afisari: 907

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 23-04-2026 14:51

Miniștrii PSD s-au retras de la guvernare. Când au mai demisionat în bloc miniștrii unor partide

Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, la 23 aprilie, la Palatul Victoria. Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras astfel din

Documentare 23-04-2026 13:23

Conflictele juridice de natură constituțională: ce sunt acestea și cine sesizează Curtea Constituțională

Conducerea PSD ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la situația în care se va afla Guvernul Ilie Bolojan, după ce miniștrii social-democrați își dau demisia și nu exclude nici depunerea unei moțiuni de cenzură. Potrivit unor surse social-democrate, este în analiză

Documentare 23-04-2026 10:30

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Teatrul de amatori din Cehia

Teatrul de amatori din Cehia a fost adăugat în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial în noiembrie 2025, recunoscând o tradiție îndelungată, adânc înrădăcinată în viața comunității cehe. Teatrul de amatori ajută la menținerea vie a tradițiilor culturale și reunește oamenii, încurajând creativitatea, munca în echipă

Documentare 23-04-2026 10:00

23 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)

Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 23 aprilie. Această zi este marcată la nivel global pentru a încuraja fetele și tinerele femei să exploreze oportunitățile din domeniul tehnolog

Documentare 23-04-2026 09:30

23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)

Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este o sărbătoare internațională celebrată anual la data de 23 aprilie, dedicată promovării lecturii, respectului față de autori și protejării drepturilor de autor. Această zi a fost stabilită în anul 1995 de către UNESCO, cu scopul de a încuraja oamenii din întreaga lume să descopere importanța cărților și r

Documentare 23-04-2026 09:00

23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)

Sărbătorirea Zilei Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas') pe 23 aprilie este legată de comemorarea marelui geniu al literaturii spaniole, Miguel de Cervantes, autorul lucrării 'El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha'. Întâmplător, data presupusă a morții sale - 23 aprilie 16

Documentare 23-04-2026 08:30

23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)

Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului un.org/. De asemenea, 23 aprilie reprezintă ziua de naștere și a decesului dra

Documentare 23-04-2026 08:00

Reuniune informală a Consiliului European pe tema Orientul Mijlociu sau CFM (Cipru, 23-24)

Șefii de stat și de guvern se reunesc în cadrul unui Consiliu European informal la Nicosia și la Agia Napa (Cipru), în zilele de 23 și 24 aprilie 2026, pentru a aborda conflictul din Orientul Mijlociu, precum și bugetul pe termen lung al UE 2028-2034. Reuniunea informală va fi prezidată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și va fi găzduită de pre

Documentare 23-04-2026 08:00

23 aprilie - Ziua Forțelor Terestre

Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste

Documentare 23-04-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 aprilie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie Greco-catolice Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință Romano-catolice Ss. Gheorghe, m.; Adalbert, ep. m. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit de Biserică î

Documentare 23-04-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 aprilie

Este a 113-a zi a anului 2026. Au mai rămas 252 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 19 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 11 h 05 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 22-04-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Celebrul scriitor Miguel de Cervantes

Miguel de Cervantes Saavedra, considerat cea mai importantă figură a literaturii spaniole, cunoscut mai ales pentru 'Don Quijote de la Mancha', tradus în peste 60 de limbi, s-a născut la Alcala de Henares, Spania, la 29 septembrie 1547. A urmat școala elementară în Cordoba, Colegiul Iezuit din Sevilla și apoi Universitatea din Salamanca.

Documentare 22-04-2026 09:30

DOCUMENTAR: 40 de ani de la moartea lui Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof și prozator (22 aprilie)

Istoric al religiilor, filosof, prozator și eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale, Mircea Eliade a avut contribuții teoretice cheie în domenii precum istoria religiilor, antropologia religioasă, mitologia comparată și filosofia religioasă. Cercetările sale continuă să fie relevante, analizate și interpretate la zeci de ani de la moartea sa. În litera

Documentare 22-04-2026 09:00

22 aprilie - Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU)

Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU) este marcată, anual, la data de 22 aprilie. Această zi este cuprinsă în Săptămâna Pământului, ce are loc în perioada 18-26 aprilie 2026, notează https://www.earthday.org/. Tema Zilei Pământului 2026 răm&ac

Documentare 22-04-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 aprilie

Ortodoxe Sf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei Greco-catolice Sf. cuv. Teodor Siceotul Romano-catolice Ss. Soter și Caius, pp.; Leonida, m. Sfântul Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei (Galatia), este pomenit în