Zeci de autovehicule de mare tonaj aşteaptă zile la rând, în apropierea oraşului Isaccea, România, pentru a traversa Dunărea cu bacul şi a ajunge în Orlivka, Ucraina, iar în lipsa unei parcări amenajate tirurile aglomerează atât drumul spre mănăstirea Cocoş din comuna Niculiţel, dar şi spre cariera de piatră de la marginea oraşului şi staţionează inclusiv în incinta sitului arheologic Noviodunum, unul dintre cele mai importante din judeţul Tulcea.

Unii oameni care locuiesc în apropierea locurilor stabilite de autorităţi în oraş pentru staţionarea autovehiculelor de mare tonaj sunt nemulţumiţi din cauza zgomotului făcute de unităţile frigorifice ale camioanelor.

De asemenea, responsabilul şantierului arheologic Noviodunum, Aurel Stănică, reprezentant al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale, doreşte ca şoferii să nu mai arunce gunoaie în sit, iar accesul turiştilor la baza arheologică să nu mai fie îngrădit din cauza camioanelor.

Pe drumul spre cariera de piatră din imediata apropiere a oraşului Isaccea, lângă două pubele galbene care par goale începe un prim rând de camioane cu numere de Ucraina. Unul dintre şoferi care spune că nu ştie nici limba română, nici limba engleză, dar menţionează în limba ucraineană că aşteaptă de trei zile să ajungă în vamă.

În cariera din oraş, sunt alte autovehicule parcate pe marginea drumului european 87.

"La ora 3,00, parchează frigorificele şi nu ne odihnim. Pornesc toate motoarele alea şi nu mai pot să dorm. Nu lasă deşeuri în urmă, dar nici nu au condiţii, nu au o toaletă. Aveau la un moment dat una, dar s-a găsit probabil patronul acestei locaţii (cariera din oraş, n.red.) şi probabil că a cerut chirie. La început (începutul războiului, n.red.), le dădeam apă, dar acum nu mai vin să ceară. Au apă sau cumpără. Ei nu sunt bucuroşi, săracii, dar pentru o bucată de pâine...", a declarat, pentru AGERPRES, Anica V., din oraşul Isaccea, care stă de vorbă la poartă cu alte două vecine.

Drumul spre vamă este şi el aglomerat de autovehicule de mare tonaj, iar cele două bac-uri ale societăţii Navrom Galaţi SA care fac transferul călătorilor de pe un mal pe altul al Dunării circulă după programul normal. E perioada vacanţelor şi, spre deosebire de alte perioade ale anului, la început de august a crescut şi numărul autoturismelor mici care tranzitează punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene, aşa că tirurile au mai mult de aşteptat.

"De trei zile, stau în oraş sau în apropiere. Ce ne lipseşte aici? O toaletă, un duş şi mâncare locală caldă", a afirmat unul din şoferii de tir care urmează să intre în vama Isaccea, Serghei, care adaugă că este din Odessa.

Şi drumul judeţean din incinta sitului arheologic Noviodunum este plin de tiruri, aşa încât accesul în baza Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" se face cu dificultate şi doar pe un singur sens.

"Am făcut o cerere către autorităţi pentru crearea unei zone de protecţie, să ne putem desfăşura şi noi activitatea între turnul de colţ şi turnul mare. Sunt multe agregate frigorifice, există poluare fonică, gaze de eşapament, iar toate astea ne împiedică să ne desfăşurăm activitatea. Autorităţile locale ar trebui ajutate şi găsite soluţii", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul ICEM, Aurel Stănică.

Cetatea Noviodunum nu este monitorizată video, aşa că resturile alimentare pot fi aruncate pe sit fără riscul de a se aplica amenzi.

"Anul acesta am făcut trei campanii de ecologizare. Când am strâns gunoaiele, unii şoferi de tir ni s-au alăturat, semn că au înţeles că nu este în regulă ce fac. Dar după ce pleacă tirurile, o să vă îngroziţi de cantitatea mare de resturi menajere. Nu vrem să acuzăm. Tirurile astea sunt de vineri, de la ora 23,00, aici. Când am vrut să ieşim din baza arheologică, nu aveam cum. Ei au făcut manevre, dar şi pentru noi este o situaţie nu tocmai plăcută şi nu prezintă siguranţă", a mai spus reprezentantul ICEM.

La circa cinci kilometri distanţă de oraşul Isaccea, pe drumul care duce spre mănăstirea Cocoşu, lângă două pubele pline începe un alt rând de camioane. Toate aşteaptă să ajungă în vama româno-ucraineană şi să treacă Dunărea cu bacul, variantă de transport mai convenabilă în condiţiile în care scurtează drumul şi limitează cheltuielile faţă de ruta care presupune tranzitul vămii Giurgiuleşti, judeţul Galaţi.

Potrivit datelor furnizate de Garda de Coastă, în ultimele 24 de ore, circa 2.200 de persoane au intrat în România, în ultimele 24 de ore, prin vama din oraşul Isaccea, iar aproximativ 2.400 de persoane au ieşit din România prin acelaşi punct de trecere a frontierei.

"În perioada 24 februarie 2022 - 4 august 2024, prin punctul de trecere a frontierei din Isaccea, au intrat în România 864.117 persoane şi au ieşit din România 854.611 persoane", a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei de frontieră, Alexandra Găvan.

De la începutul războiului din Ucraina, lucrătorii din vama Isaccea au efectuat peste 400.000 de formalităţi pentru intrarea şi ieşirea din ţară a autovehiculelor.

Realizarea punctului de trecere a frontierei româno-ucrainene între Isaccea şi Orlivka se numără printre obiectivele anunţate de autorităţi în cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos, structură de cooperare transfrontalieră înfiinţată în urmă cu circa 25 de ani care cuprinde autorităţi din România (judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea), Ucraina (regiunea Odesa) şi Republica Moldova (raioanele Cahul şi Cantemir) şi care a atras fonduri europene în baza unei strategii de dezvoltare a comunităţilor cu aceleaşi caracteristici.

Proiectul, ca şi cel privind înfiinţarea unei linii navale de călători între Ismail, regiunea Odesa, şi Isaccea, judeţul Tulcea, a fost întârziat, în principal, din cauza lipsei acordurilor dintre cele două state şi a fost solicitat de comunităţile de pe ambele maluri ale fluviului pentru care încurajarea turismului ar duce, implicit, la creşterea nivelului de trai al locuitorilor.

Noviodunum este una dintre cele mai importante cetăţi antice de la Dunăre, fiind ultimul vad al fluviului până la Marea Neagră. Cetatea a fost principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, flotă care controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre, iar în secolul al VI-lea era sediu episcopal.

Oraşul Isaccea face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), inclusă în patrimoniul UNESCO, iar o suprafaţă din Deltă se află pe teritoriul Ucrainei. În România, RBDD cuprinde suprafeţe de teren până în judeţul Galaţi, acolo unde pe teritoriul Republicii Moldova începe Rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)

Foto (c): Luisiana Bigea/AGERPRES