REPORTAJ Harghita: ''Ziua celor 1000 de fete secuience'' - sărbătoarea portului şi dansului secuiesc (GALERIE FOTO)
_Gina_Stefan.jpg)
Tradiţionala manifestare ''Ziua celor 1000 de fete secuience'', o adevărată sărbătoare a portului şi dansului popular secuiesc, a reunit, sâmbătă, la Miercurea-Ciuc, peste o mie de dansatori veniţi din Harghita, Covasna sau Bacău, dar şi numeroşi spectatori din ţară sau din Ungaria.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
La fel ca în fiecare an, mulţi dintre membrii ansamblurilor folclorice care participă la eveniment, cu precădere din zona Ciuc, au venit încă de dimineaţă în centrul municipiului călare sau în căruţe, precum făceau şi înaintaşii lor.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Animalele şi atelajele au fost oprite într-o zonă indicată de autorităţi, după care grupurile de dansatori s-au reunit pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc.
După ce autorităţile judeţene i-au salutat pe cei prezenţi, dansatorii au evoluat câteva minute în faţa spectatorilor, acesta fiind unul dintre momentele cele mai aşteptate.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Ca de obicei, au dansat persoane de toate vârstele, de la copii foarte mici, purtaţi în braţe de părinţi sau bunici, până la vârstnici de 70 sau 80 ani.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Şi spectatorii au avut ocazia să se alăture dansatorilor.
Directorul adjunct al Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, Füleki Zoltán, a declarat că evenimentul a fost organizat pentru prima oară în anii '30, de profesorul Domokos Pal Peter, pentru a le încuraja pe fetele plecate să muncească în alte zone ale ţării să se reîntoarcă acasă, să se îmbrace în port popular şi chiar să îşi găsească un soţ.
"Este o tradiţie, este sărbătoarea rugăciunii, este sărbătoarea cântecului, a dansului, a portului popular şi mai ales a fetelor secuience, care sunt cele mai de valoare (...) pentru noi. Ne ridicăm pălăria în faţa lor şi încercăm să le sărbătorim şi să le mulţumim că sunt lângă familie, sunt lângă noi, bărbaţii, şi poate câteodată ne mai ceartă, dar azi cântăm împreună, dansăm împreună şi ne simţim foarte bine. (...) În Şumuleu Ciuc ajung, anual, cam cinci, şase, şapte mii de oameni îmbrăcaţi în port popular din diferite zone ale judeţului, dar chiar şi din judeţul Covasna, din judeţul Mureş. Şi invităm pe toată lumea să vină, să ne cunoaştem, să ne cunoaştem cultura împreună, pentru că trăind împreună, trăind laolaltă, cunoscându-ne, chiar, de ce nu, lângă un pahar de bere, lângă muzică folclorică bună, lângă dansuri frumoase, putem să ne respectăm reciproc, să ne cunoaştem şi chiar să implementăm şi nişte prietenii foarte bune", a spus Füleki Zoltán.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a mărturisit că poartă cu drag portul popular, iar manifestarea este una care celebrează tineretul, tradiţiile, dar şi viitorul.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
El a arătat că aceia care vin pentru prima dată la Miercurea-Ciuc, la acest eveniment, trebuie să înţeleagă că "în mijlocul României, la marginea Transilvaniei, este o comunitate foarte puternică secuiască, maghiară, căreia îi place viaţa şi îi place sărbătoarea şi să arate ceea ce a moştenit şi ceea ce vrea să ducă mai departe".
La rândul său, primarul din comuna Sândominic, gazda de onoare a manifestării culturale, Karda Robert, s-a declarat onorat că este partener al evenimentului şi a vorbit despre mândria de a purta portul popular şi de a transmite tradiţiile generaţiilor viitoare.
"Dacă vă uitaţi în jurul dumneavoastră, vedeţi oameni îmbrăcaţi în porturi populare şi cred că toată lumea e mândră când poartă portul popular tradiţional al bunicilor, străbunicilor. În cursul zilei de astăzi ne vom întâlni mai multe mii de oameni îmbrăcaţi în port popular şi sper că o să ne simţim bine împreună şi sper că o să putem să luăm ceva cu noi acasă. Şi sper că ideea asta vom lua: să păstrăm tradiţiile noastre, să păstrăm ce a fost bine în viaţa bunicilor şi străbunicilor noştri şi să ducem cu noi în viitor lucrurile astea", a spus Karda Robert.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Printre participanţi s-a numărat şi Ambraham Arpad, din Miercurea-Ciuc, care a explicat că manifestarea culturală vorbeşte despre identitate, despre rădăcini şi despre istorie.
A spus că, în ciuda faptului că are aproape 80 de ani, vine cu bucurie la eveniment şi ca să vadă fete frumoase, îmbrăcate în port popular.
"Nu doar 1000, şase mii de fete poate să fie, dar dacă nu sunt flăcăi ca noi, nu fac nimic", a afirmat, zâmbind, Ambraham Arpad.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Membrii ansamblurilor folclorice se pregătesc tot anul pentru "Ziua celor 1000 de fete secuience", care reprezintă un prilej de întâlnire, dar şi de a lega şi consolida prietenii.
Conducătorul ansamblului folcloric din comuna Cozmeni, Andras Tibor, a precizat că încă de la vârsta de trei ani copiii învaţă jocuri şi dansuri populare tradiţionale, iar evenimentul de la Miercurea-Ciuc are rolul de a păstra şi promova obiceiurile secuieşti.
"Este un festival pentru păstrarea tradiţiilor şi a promovării acestor tradiţii, de a purta portul popular în cât mai multe ocazii, cum a fost şi ieri, în ziua de vineri (s-a sărbătorit Ziua Portului Popular Secuiesc - n.r.), când am purtat portul popular şi la serviciu. Venim cu bucurie deoarece este o tradiţie frumoasă şi ne place să păstrăm aceste tradiţii, pentru că fără tradiţii nu vom avea viitor", a subliniat Andras Tibor.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Evenimentul cultural este organizat de Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita, Primăria Miercurea-Ciuc, Biserica Franciscană, Primăria Sândominic şi Consiliul Judeţean Harghita şi atrage în fiecare an numeroşi spectatori, atât din oraş cât şi din alte judeţe sau chiar din străinătate.
"Este o manifestare excepţională, îmi place. Locuiesc în Miercurea-Ciuc, dar e prima oară când vin. Îmi place totul, atmosfera, caii, oamenii, e ceva frumos, de nedescris. Trebuie să purtăm portul popular, e frumos, nu trebuie să îl pierdem niciodată, orice port este lăsat de bătrâni şi e frumos să îl păstrăm", a spus o femeie prezentă la eveniment.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
După dansul comun din centrul municipiului Miercurea-Ciuc, membrii ansamblurilor folclorice au pornit în căruţe, pe jos sau cu autobuzele spre Catedrala din Şumuleu Ciuc, unde a fost oficiată o slujbă. Apoi, dansatorii au urcat în şaua dintre dealul Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic, acolo unde în fiecare an are loc marele pelerinaj de Rusaliile Catolice şi unde vor evolua toată ziua pe o scenă în aer liber.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
La fel ca în anii trecuţi, pe dealul Şumuleu se organizează şi un târg al produselor tradiţionale, unde sunt prezenţi zeci de artizani populari care îşi prezintă meşteşugurile în cadrul unor ateliere, iar cei care doresc pot să probeze portul popular secuiesc.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
"Ziua celor 1000 de fete secuience'' a avut loc pentru prima dată în anul 1931, manifestarea fiind iniţiată de profesorul şi etnograful maghiar Domokos Pal Peter, iar tradiţia a fost reînviată în 1990, devenind foarte populară în ultimii ani.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Organizatorii susţin că, în prezent, este o sărbătoare a dansului, rugăciunii şi portului popular, a familiilor şi a păstrării şi promovării valorilor tradiţionale. AGERPRES/(A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/ Gorj: Importanța sculptorului în diplomația culturală, dezbătută într-un panel în cadrul Conferinței 'Filosofia formei'
Importanța sculptorului gorjean Constantin Brâncuși în diplomația culturală a fost tema unui panel desfășurat, joi, în cadrul Conferinței Internaționale 'Filosofia Formei', organizată la Târgu Jiu și dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea artistului. Conferința de diplomație culturală s-a desfășurat la sediul Univ
Masă rotundă consacrată dimensiunii informaționale a securității la Marea Neagră - găzduită de CNA
O masă rotundă dedicată dimensiunii informaționale a securității la Marea Neagră s-a desfășurat, joi, la sediul Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). 'Astăzi am găzduit la CNA - Consiliul Național al Audiovizualului o masă rotundă cu nouă jurnaliști de la principalele instituții media din Japonia, aflați în România &icir
Patriarhul BOR - mesaj de felicitare adresat Patriarhului Ecumenic la 35 de ani de la alegere și întronizare
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat, joi, un mesaj felicitare Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu, cu prilejul aniversării a 35 de ani de la alegerea și întronizare. 'Cu frățească dragoste în Iisus Hristos, Domnul nostru, Vă felicităm călduros cu prilejul aniversării a 35 de ani de la alegerea și întronizarea Sanct
AUTORI CONTEMPORANI/Andreea Răsuceanu: Bucureștiul e un generator inepuizabil de povești care pot fi exploatate literar
Scriitoarea Andreea Răsuceanu, una dintre prozatoarele contemporane preocupate de relația dintre literatură, istorie și memorie, a fost recompensată de Uniunea Scriitorilor din România cu Premiul Scriitorul lunii iunie 2026 pentru romanul 'Hemiptera' (Polirom, 2026). Într-un interviu acordat AGERPRES, autoarea vorbește despre cartea premiată, despre felul
Scriitorul Matei Vișniec conferențiază despre literatură și jurnalism, săptămâna viitoare, la Sala Dalles
Scriitorul Matei Vișniec va susține pe 29 octombrie, de la ora 18:00, la Sala Dalles, conferința 'Literatură și jurnalism. Cum descifrăm lumea de azi'. Scriitor și jurnalist, sensibil, în egală măsură, atât la dinamica socială și politică a timpului său, cât și la sensurile mari ale istoriei și la condiția umană, Matei Vișniec propune
Patriarhul Daniel a sfințit racla pentru moaștele Sf. Pr. Mc. Constantin Sârbu
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a sfințit miercuri racla de mari dimensiuni realizată pentru moaștele Sf. Pr. Mc. Constantin Sârbu. Racla a fost realizată la Secția de Cizelură a Atelierelor Patriarhiei Române de la mănăstirea ilfoveană Pasărea. 'Sfântul preot mucen
Un album dedicat reflexiilor Reginei Maria în Palatul Cotroceni - lansat săptămâna viitoare, la Cărturești Verona
Lucrarea-album 'A fost odată ca niciodată... Reflexii ale Reginei Maria în Palatul Cotroceni', semnată de Ioana-Nicoleta Găurean, care readuce în atenția publicului o figură istorică de o însemnătate crucială pentru istoria României moderne, va fi lansată, săptămâna viitoare, la Librăria Cărturești Verona. Volumul
AnulBrâncuși/Gorj:Specialiști în opera lui Brâncuși din întreaga lume, la Conferința Internațională 'Filosofia formei' de la Târgu Jiu (GALERIE FOTO)
Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale au participat, joi, la deschiderea Conferinței Internaționale 'Filosofia Formei', organizată la Târgu Jiu și dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.
Actorul Marcel Iureș este invitatul artistei de jazz Teodora Brody la 'Întâlniri cu Oameni-Păsări - esențe de zbor'
Actorul Marcel Iureș este invitatul artistei de jazz Teodora Brody, pe 29 octombrie, în cea de-a treia reprezentație a seriei 'Întâlniri cu Oameni-Păsări - esențe de zbor', care va avea loc la Sala Mare - ARCUB, de la ora 19:00, informează organizatorii într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Întâ
Brăila: Nicu Alifantis donează orașului natal primul său instrument muzical, un acordeon primit în 1961
Artistul Nicu Alifantis, cetățean de onoare al municipiului Brăila, donează orașului natal primul instrument muzical pe care l-a primit în dar de la părinții săi, în anul 1961, un acordeon Timiș cu 32 de bași, care va fi expus la Teatrul 'Maria Filotti', unde cantautorul și-a început cariera, a anunțat, joi, primarul Marian Dragomir.
Concertul Regal Caritabil - duminică, la Ateneul Român
Tradiționalul Concert Regal Caritabil va avea loc, duminică, în prezența Familiei Regale a României, pe scena Ateneului Român. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, ajunsă la cea de a XVII-a ediție, gala, organizată de Fundația Regală Margareta a României, va reuni muzicieni de renume internațional, public iu
Felicia Filip, reconfirmată în funcția de director al Operei Comice pentru Copii
Felicia Filip a fost reconfirmată în funcția de director general al Operei Comice pentru Copii, în urma concursului de proiecte de management. În competiție s-au mai înscris Radu Petrovici și Mihai Ciprian Rogojan. Proiectul de management al Feliciei Filip a obținut nota 8,96, reiese din informațiile postate pe site-ul
Agachi: Pelerinajul - un medicament sufletesc util; contribuie la o comuniune tot mai profundă între oameni
Într-o societate tot mai polarizată, pelerinajul reprezintă un medicament sufletesc util, care poate contribui la o comuniune tot mai profundă între oameni, a afirmat, joi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele consilier patriarhal Adrian Agachi. Agachi a susținut joi o declarație de presă împreună
Spectacolul 'Moliere. L'Opera Urbain' - patru reprezentații la Romexpo, de joi până sâmbătă
Spectacolul 'Moliere. L'Opera Urbain', un show care se află la granița dintre genuri, fiind un adevărat dialog între clasic și contemporan, unde secolul XVII se întâlnește cu secolul XXI, va avea patru reprezentații, de joi până sâmbătă, la Romexpo. Potrivit
Vâlcea: Asociația ISVOR vrea să salveze o casă de 120 de ani din Mălaia și să o transforme în rezidență artistică
Inițiatorii unicului muzeu dedicat fluierelor lumii au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru salvarea unei case vechi din satul Săliștea, comuna Mălaia, pe care vor să o alăture expoziției de instrumente muzicale și să o transforme într-un loc de creație și întâlnire pentru artiști, copii și comunitate. Imobilul pe care Asoci