La 14 decembrie 2023, într-o decizie surpriză, liderii UE au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi şi-au reconfirmat angajamentul de a continua sprijinul puternic pentru această ţară şi poporul său atât timp cât este nevoie.

"Aceasta este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru toată Europa. O victorie care motivează, inspiră şi întăreşte" - cu aceste cuvinte, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat decizia liderilor europeni de a începe negocierile de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova şi de a acorda statutul de candidat Georgiei.

Aspiraţiile Ucrainei privind aderarea la UE

Ucraina a solicitat aderarea la UE la sfârşitul lunii februarie 2022, la doar câteva zile după ce Rusia şi-a lansat agresiunea neprovocată şi nejustificată pe scară largă împotriva sa. Comisia Europeană şi-a prezentat avizul cu privire la cerere în iunie 2022, iar Ucrainei i s-a acordat în aceeaşi lună statutul de candidat la UE de către toate statele membre ale Uniunii, potrivit site-ului blocului comunitar.

În Ucraina, aceasta a creat o puternică dinamică de reformă în ciuda războiului în desfăşurare, demersul beneficiind de sprijin puternic din partea poporului ucrainean.

Potrivit UE, Ucraina a făcut progrese în câteva dosare importante, printre care: reformarea sistemului său de justiţie; reducerea influenţei oligarhilor; combaterea spălării banilor; reformarea organelor judiciare; protejarea drepturilor minorităţilor naţionale.

De asemenea, oficialii europeni au apreciat că Ucraina a demonstrat o capacitate impresionantă de a face progrese în alinierea la acquis-ul comunitar, chiar şi în timp de război.

Prin valorile comune, principiile democratice şi angajamentul faţă de prosperitate, Ucraina va contribui la progresul Uniunii Europene, creând o cale către un continent mai integrat şi mai interconectat, aprecia Comisia Europeană în decembrie 2023.

Calea către aderare

Acordul de asociere UE-Ucraina, inclusiv Zona sa de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare (DCFTA), în vigoare din 2017, şi decizia UE de a acorda Ucrainei statutul de candidat la UE în 2022 au fost câteva dintre momentele esenţiale în drumul Ucrainei către integrarea în UE.

Comisia Europeană aprecia că primele rezultate ale acestui parteneriat sunt deja vizibile. De exemplu, oamenii de ştiinţă şi cetăţenii Ucrainei participă la programe importante ale UE pentru cercetare, inovare şi educaţie prin Orizont Europa şi Erasmus. Mai recent, Ucraina s-a alăturat programului privind piaţa unică şi Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF).

În ciuda războiului de agresiune al Rusiei şi a greutăţilor cu care se confruntă în prezent, Ucraina a început o călătorie care prezintă avantaje semnificative atât pentru ucraineni, cât şi pentru europeni, considera executivul european.

Ucraina are legături istorice şi culturale cu Europa şi are aspiraţii în ceea ce priveşte stabilitatea politică şi economică de care se bucură statele membre ale UE, mai nota Comisia Europeană.

Plusuri şi minusuri

Institutul SUA pentru Pace (USIP) a calificat decizia UE drept un "pas monumental" al Ucrainei pe calea sa către Europa şi un semn că această ţară se află pe drumul drept către reforme.

În schimb, Fundaţia Carnegie pentru Pacea Internaţională remarca faptul că niciodată în istoria sa Uniunea Europeană nu a luat măsuri pentru a admite o ţară care se află în mijlocul unui război major şi căreia îi lipsesc garanţiile de securitate ale NATO. Însă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat calculele UE cu privire la costurile şi beneficiile admiterii de noi state în Uniune.

Liderii europeni au respins o lungă perioadă de timp ideea aderării Ucrainei la UE, dar opiniile s-au schimbat dramatic de la începutul războiului declanşat de Rusia. Mulţi oficiali şi cetăţeni UE au considerat invazia Rusiei în Ucraina echivalentul zilei de 11 septembrie 2001 pentru americani: un eveniment care a schimbat cu totul datele problemei şi care a reprezentat un risc catastrofal pentru valorile şi modul lor de viaţă. Prin urmare, asigurarea locului Ucrainei în Europa a devenit principala prioritate şi chiar şi ţări sceptice cu privire la extindere, în special Franţa, şi-au schimbat punctul de vedere, potrivit Fundaţiei Carnegie.

Conform articolului 42.7 din Tratatul UE, uniunea îşi propune să ofere statelor membre o garanţie de apărare reciprocă, asemănătoare cu cea de care se bucură aliaţii NATO. Dar uniunea nu-şi poate apăra frontierele externe fără NATO. Această dilemă a fost mult timp una teoretică, dar parcursul Ucrainei către aderare ar putea schimba acest lucru. Oficialii europeni susţin că cea mai bună garanţie de securitate este însăşi apartenenţa la blocul comunitar.

Un drum lung şi anevoios

Însă unda verde acordată Kievului nu înseamnă că Ucraina va adera rapid la UE. Potrivit unor previziuni preliminare, negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană sunt de aşteptat să înceapă în martie 2024. Potrivit preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, dacă ambele părţi "îşi vor face temele", Ucraina ar putea deveni membră a UE până în 2030, cu toate că executivul ucrainean speră într-un proces de integrare mai rapid.

Totuşi, negocierile de aderare la UE pot dura ani de zile, iar decizia de începere a negocierilor nu garantează automat şi calitatea de membru. Pentru că negocierile de aderare sunt doar atât: negocieri. Un pas cheie, dar doar un început pe lungul drum al integrării în UE, nota recent publicaţia spaniolă La Razon, care amintea că, în prezent, sunt opt ţări candidate la UE, dintre care cinci au început deja negocierile de aderare.

Potrivit tratatelor UE, îndeosebi articolul 49 din Tratatul de la Lisabona, orice stat european are dreptul de a solicita aderarea, atât timp cât respectă valorile şi normele fundamentale ale blocului, cunoscute drept Criteriile de la Copenhaga şi care includ democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, o economie de piaţă funcţională şi acceptarea legislaţiei UE.

O ţară candidată trebuie să obţină mai întâi acordul unanim al statelor membre, care la rândul lor solicită Comisiei Europene să efectueze o evaluare. Din acel moment, statele membre pot cere Comisiei să înceapă în mod oficial negocierile de aderare. Pentru Ucraina, acesta ar fi următorul pas.

Dar, în funcţie de gradul de reformă necesar şi de sentimentele politice ale actualelor state membre, negocierile ar putea dura câţiva ani, sau chiar decenii. Pentru a progresa, ţările candidate introduc treptat reforme în administraţia publică, în sistemul judiciar şi în economie pentru a se alinia acquis-ului comunitar. În acelaşi timp, acestea primesc ajutor financiar şi tehnic din partea UE.

Negocierile acoperă 35 de "capitole" sau teme, care cuprind numeroase zone de politici ale UE, precum politica externă şi mediul, dar şi altele mai tehnice precum libera circulaţie a lucrătorilor şi a capitalului. Fiecare pas către aderare trebuie să fie aprobat în unanimitate de toate statele membre.

Unele candidaturi avansează destul de repede. Finlanda a avut nevoie de doar trei ani pentru a finaliza procedura la mijlocul anilor nouăzeci. În schimb, Turcia negociază din 2005 fără perspective reale de progres.

Depinde mult de ritmul reformei adoptat de candidaţii înşişi, însă membrii UE pot amâna lucrurile din propriile lor motive politice. Bulgaria, de exemplu, a blocat mult timp începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord. Ungaria, care a blocat deja livrarea fondurilor UE către Kiev, este un potenţial obstacol clar pentru Ucraina.

Costurile unei eventuale aderări: 186 de miliarde de euro

Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar putea costa blocul comunitar circa 186 de miliarde de euro, sub formă de fonduri UE care vor fi transferate în ţară pe parcursul a şapte ani, relata la sfârşitul anului trecut publicaţia Politico.eu, care cita o notă internă a Consiliului UE la care avusese acces.

Extinderea UE în continuare pentru a include şase ţări din Balcani, precum şi Georgia şi Republica Moldova, ar presupune o povară suplimentară de aproximativ 74 de miliarde de euro din bugetul UE, potrivit documentului citat, care făcea referire deopotrivă la oportunităţi - cum ar fi o piaţă internă mai mare şi o influenţă politică mai amplă pe scena internaţională -, dar şi la "provocări semnificative", variind de la bugetul pentru agricultură al UE, statul de drept sau capacitatea de luare a deciziilor în UE.

O viitoare extindere ar însemna că toate ţările care sunt în prezent membre ale UE "vor trebui să plătească mai mult şi să primească mai puţin". Multe dintre ţările care primesc acum mai mulţi bani de la UE decât au investit ar urma să devină contribuabili neţi în cazul unei viitoare extinderi.

Potrivit Politico.eu, nota internă a Consiliului UE nu mergea atât de departe încât să calculeze costurile pentru fiecare ţară membră în parte, dar punea accentul pe impactul proiectat asupra politicii agricole şi de coeziune. În ceea ce priveşte subvenţiile UE pentru agricultură, Ucraina ar urma să fie principalul beneficiar, primind 96,5 miliarde euro în decurs de şapte ani.

În ceea ce priveşte finanţarea în domeniul coeziunii, nivelurile ridicate de sărăcie relativă în viitoarele ţări membre ale UE ar însemna că Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta nu s-ar mai califica pentru a primi aceşti bani.

Totuşi, Comisia Europeană atrăgea atenţia că viitoarele bugete ale UE nu vor fi o replică a celor actuale, ci mai degrabă va fi nevoie de o reformă, inclusiv în ceea ce priveşte modul în care banii sunt colectaţi şi unde anume sunt cheltuiţi.

În orice caz, după cum declara pentru Deutsche Welle Tinatin Ahvlediani, de la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS), un think-tank cu sediul la Bruxelles, începerea negocierilor de aderare cu Ucraina semnifică exclusiv asumarea unui obiectiv pe termen lung, fără o dată sau un calendar fixe, "posibil în termen de 10 ani". Cu toate acestea, începerea propriu-zisă a negocierilor ar demonstra că UE este dispusă să investească în viitorul Ucrainei, aprecia el.

În 2022, organizaţia neguvernamentală Transparency International a clasat Ucraina pe locul 116 din 180 de ţări în indicele său de percepţie a corupţiei. Cu toate acestea, grupul a subliniat, de asemenea, eforturile Kievului de a rezolva această problemă de lungă durată şi a evidenţiat îmbunătăţirile semnificative obţinute în ultimul deceniu. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Militar luat prizonier de ruşi: Am sperat tot timpul că mă voi întoarce la familie

VIDEO UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Ofiţer ucrainean: Militarii - unicul motiv pentru care mai există Ucraina

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere