Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se reuneşte în zilele de 9 şi 10 iunie 2022, la Luxemburg, pentru a aborda subiecte precum cooperarea judiciară, lupta împotriva impunităţii în Ucraina, drepturile fundamentale, spaţiul Schengen, răspunsul la situaţia din Ucraina etc, conform site-ului Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.

Prima zi a reuniunii va fi dedicată domeniului justiţie, discutându-se despre cooperarea judiciară, lupta împotriva impunităţii în Ucraina, infracţiunile împotriva mediului şi drepturile fundamentale.

Cu privire la cooperarea judiciară, miniştrii vor urmări să ajungă la o abordare generală cu privire la două propuneri de modernizare în acest domeniu. Proiectul de text privind schimbul de informaţii digitale în cazurile de terorism va permite Eurojustului să îşi asume un rol mai puternic, pentru a sprijini coordonarea şi cooperarea dintre autorităţile naţionale de cercetare şi urmărire penală în domeniul infracţiunilor de terorism. Propunerea de instituire a unei platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă le va permite membrilor acestor echipe să facă schimb mai uşor de informaţii şi de probe, precum şi să comunice mai sigur, îmbunătăţind gestionarea operaţiunilor comune.

De asemenea, miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la combaterea impunităţii în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceştia se vor concentra în special pe sprijinul constant al UE pentru investigarea şi urmărirea penală a crimelor internaţionale. Ei vor discuta, de asemenea, despre punerea în aplicare efectivă a măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei în ceea ce priveşte Ucraina.

Miniştrii vor încerca să convină şi asupra unei abordări generale parţiale cu privire la proiectul de directivă privind infracţiunile împotriva mediului. Această propunere va înlocui legislaţia existentă cu un text mai ambiţios, care defineşte noi infracţiuni împotriva mediului, oferă mai multe detalii cu privire la sancţiuni şi introduce măsuri de sprijin pentru persoanele care raportează infracţiuni.

Tot în prima zi a reuniunii, miniştrii justiţiei vor urmări să aprobe concluziile Consiliului referitoare la drepturile copilului, ca urmare a prezentării, de către Comisie, la 24 martie 2021, a unei Strategii a UE privind drepturile copilului, care propune acţiuni concrete pentru a proteja, a promova şi a pune în aplicare drepturile copiilor. Totodată, miniştrii vor fi informaţi cu privire la stadiul actual al lucrărilor privind aderarea UE la Convenţia europeană a drepturilor omului (CEDO).

Cea de-a doua zi a reuniunii (10 iunie), este dedicată domeniului afaceri interne, temele de pe ordinea de zi fiind: spaţiul Schengen, răspunsul la situaţia din Ucraina, cooperarea poliţienească, azilul şi migraţia, conform https://www.consilium.europa.eu/.

În privinţa spaţiului Schengen, va fi adoptată o abordare generală privind reforma Codului frontierelor Schengen, cu scopul de a oferi statelor membre instrumentele necesare pentru a face faţă noilor provocări legate de gestionarea frontierelor externe şi interne ale spaţiului Schengen.

Referitor la răspunsul la situaţia din Ucraina, miniştrii vor trece în revistă punerea în aplicare a planului în 10 puncte pentru o coordonare europeană mai strânsă în ceea ce priveşte primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Discuţiile se vor axa în special pe crearea platformei UE pentru înregistrare şi pe cooperarea cu Moldova.

Tema cooperare poliţienească va fi abordată din perspectiva a două propuneri de îmbunătăţire a cooperării în materie de asigurare a respectării legii: Proiectul de directivă privind schimbul de informaţii şi Proiectul de regulament Prüm II.

O altă temă discutată este cea referitoare la azil şi migraţie. În acest sens, în cadrul reuniunii ministeriale informale de la Lille, din 3 februarie 2022, miniştrii au sprijinit în mare măsură propunerea privind o abordare graduală pentru realizarea de progrese în ceea ce priveşte negocierile complexe în materie de azil şi migraţie. Pe această bază, s-au continuat lucrările cu privire la o primă etapă, care vizează realizarea de progrese echivalente în domeniul protecţiei frontierelor externe, al solidarităţii şi al responsabilităţii.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne s-a desfăşurat la 28 martie 2022, la Bruxelles. S-au discutat subiecte precum mijloacele de sprijin material şi financiar pentru Ucraina, măsuri pentru o mai bună coordonare a orientării şi a călătoriilor în interiorul UE, primirea refugiaţilor care sosesc prin Republica Moldova, necesitatea de aplicare strictă a controalelor la frontierele externe, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)