Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19
Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19, adoptat la 19 martie 2020 şi modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 nu va fi prelungit după data de expirare actuală, şi anume 30 iunie 2022, în cazul majorităţii instrumentelor puse la dispoziţie. Planul existent de eliminare treptată şi de tranziţie nu se va modifica, inclusiv posibilitatea ca statele membre să furnizeze măsuri specifice de sprijin pentru investiţii şi solvabilitate până la 31 decembrie 2022 şi, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum s-a anunţat deja în luna noiembrie a anului trecut.
"Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul acesteia le-a permis statelor membre să ofere în timp util un sprijin specific şi proporţional întreprinderilor aflate în dificultate, menţinând totodată condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa unică şi condiţii orizontale aplicabile tuturor. Datorită Cadrului temporar, statele membre au putut să acţioneze rapid şi eficace pentru a ajuta întreprinderile afectate de criză, asigurându-se totodată că de sprijin beneficiau doar întreprinderile care aveau cu adevărat nevoie de el", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei.
Până în prezent, Comisia a adoptat peste 1.300 de decizii în contextul pandemiei de COVID-19, aprobând aproximativ 950 de măsuri naţionale. Conform estimărilor, cuantumul total al ajutoarelor de stat aprobate depăşeşte 3.000 de miliarde de euro. Toate ajutoarele aprobate până în prezent au fost necesare şi proporţionale. Desigur, cuantumul ajutorului notificat de statele membre şi aprobat de Comisie şi cuantumul ajutorului cheltuit efectiv constituie aspecte distincte. Pe baza datelor furnizate de statele membre, în perioada cuprinsă între jumătatea lunii martie 2020 şi sfârşitul lunii iunie 2021, din cele peste 3.000 de miliarde de euro aprobate pentru ajutoare în perioada respectivă, aproximativ 730 de miliarde de euro au fost cheltuite efectiv, a adăugat Vestager.
"Aspectul cel mai important este acela că, prin intermediul Cadrului temporar, Comisia a elaborat un set de norme orizontale într-un mod care respectă diversitatea opţiunilor preferate de statele membre pentru a-şi sprijini economiile. Prin intermediul Cadrului temporar, s-a acordat sprijin întreprinderilor de toate dimensiunile şi, potenţial, din toate sectoarele economice, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii, companiilor aeriene şi fermierilor, precum şi cercetării legate de COVID-19 şi organizatorilor de evenimente, pentru a enumera numai câţiva beneficiari. Astăzi, după mai mult de doi ani, constatăm în sfârşit o îmbunătăţire generală a situaţiei sanitare din Europa, numărul de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 fiind sub control, iar rata de vaccinare fiind relativ ridicată. Odată cu ridicarea treptată a măsurilor restrictive, economia europeană a început să facă primii paşi către redresarea în urma crizei sanitare. În comunicarea sa privind următorii paşi ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a arătat că relaxarea normelor este o etapă importantă şi pentru economiile noastre, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim în continuare vigilenţi", a afirmat oficialul.
Potrivit sursei citate, îmbunătăţirea situaţiei economice în contextul relaxării restricţiilor constituie principalul motiv pentru care CE a decis să nu prelungească, după 30 iunie 2022, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate ca urmare a pandemiei de COVID-19, cu excepţia măsurilor de sprijin pentru investiţii şi solvabilitate, care vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2022 şi, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum prevăd deja normele actuale.
Aceste două instrumente sunt, într-adevăr, foarte importante pentru relansarea economiei şi atragerea de investiţii private pentru o redresare mai rapidă, mai verde şi mai digitală şi, prin urmare, ar trebui să rămână la dispoziţia statelor membre pentru o perioadă mai lungă decât celelalte măsuri.
"Doresc, de asemenea, să subliniez că procesul de eliminare treptată va fi progresiv şi coordonat şi că întreprinderile vizate nu vor rămâne brusc fără sprijinul necesar. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 prevede deja o tranziţie flexibilă, în special pentru opţiunile de conversie şi restructurare a instrumentelor de datorie (de exemplu garanţii, împrumuturi, avansuri rambursabile) în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, până la 30 iunie 2023 şi în limitele unor garanţii clar definite. Suntem pregătiţi să le oferim statelor membre toate orientările şi sprijinul de care acestea au nevoie pe durata procesului de eliminare treptată. În fine, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţiile viitoare şi va acţiona din nou rapid, dacă acest lucru va fi necesar", a subliniat comisarul pentru concurenţă.
Comisia a adoptat un Cadru temporar de criză, care le oferă statelor membre setul de instrumente adecvat pentru a face faţă consecinţelor actualei crize geopolitice, asigurându-se că întreprinderile şi sectoarele grav afectate beneficiază de nivelul adecvat de sprijin. Acest cadru va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022, iar Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă este necesară prelungirea sa, examinând totodată cu regularitate conţinutul său şi domeniul său de aplicare, în lumina evoluţiilor privind pieţele energiei, alte pieţe ale factorilor de producţie şi situaţia economică generală.
În plus, normele în vigoare ale UE privind ajutoarele de stat, prevăd multe alte posibilităţi care se află în mod constant la dispoziţia statelor membre, cum ar fi măsurile de compensare a întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a unor circumstanţe excepţionale sau măsurile menite să ajute întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de urgenţă de ajutoare pentru salvare.
"Pe lângă noul Cadru temporar de criză, aceste posibilităţi vor rămâne, desigur, la dispoziţia statelor membre şi după eliminarea treptată a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19.", a concluzionat oficialul european. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Volkswagen va accelera programul de restructurare
Volkswagen va accelera programul de restructurare, a afirmat Thomas Schaefer, directorul general al mărcii VW, în condițiile în care zeci de mii de muncitori din întreaga Germanie protestează luni, cerând protejarea locurilor de muncă și a fabricilor, după ce producătorul auto a lansat un avertisment de profit care a oferit o nouă dovadă clară a decli
Banca Mondială și FMI sprijină modificarea cadrului privind sustenabilitatea datoriei
Comitetele executive ale Băncii Mondiale (BM) și Fondului Monetar Internațional (FMI) au aprobat reformele propuse cadrului comun de evaluare a datoriei țărilor cu venituri scăzute, pentru a reflecta mediul mai complex și mai riscant, au anunțat luni cele două instituții, transmite Reuters. Revizuirea comună, prima din 2017, recomandă modificări în c&aci
Consiliul Fiscal European: Excepțiile la noile norme fiscale ale UE pun în pericol credibilitatea
Autoritatea UE de supraveghere fiscală a criticat luni instituțiile UE pentru utilizarea unei libertăți de decizie și a unei flexibilități prea mari în aplicarea noile norme fiscale ale blocului comunitar, în condițiile în care pe plan global piețele de concentrează pe sustenabilitatea datoriei, pe fondul așteptărilor privind înăsprirea politicii mone
Autoritățile din Veneția analizează majorarea taxei pe turism la 30 de euro
Autoritățile din Veneția analizează extinderea taxei pe turism, aplicarea ei pentru o perioadă mai mare din an și majorarea la 30 de euro (34 de dolari) a taxei de intrare percepute turiștilor care vizitează timp de o zi celebra destinație italiană, a anunțat luni Michele Zuin, consilier pentru buget și fiscalitate în administrația orașului, transmite Reuters.
Bundesbank: Inflația rămâne ridicată, iar economia se va redresa în următoarele luni
Inflația în Germania ar urma să rămână la un nivel ridicat, pentru o anumită perioadă, din cauza costurilor mai ridicate la energie legate de conflictul din Iran și a reformei de anul viitor a sistemului de sănătate, a estimat luni Banca Centrală a Germaniei (Budensbak), transmite Reuters. Cea mai mare economie europeană și-a pierdut avântul
Adoptarea AI stimulează angajările, dar sunt favorizați cei care au experiență
Companiile care utilizează inteligența artificială (IA) creează mai multe locuri de muncă decât cele care nu utilizează AI, însă aceste creșteri favorizează net angajații cu experiență (senior) în detrimentul celor aflați la început de carieră (junior), arată rezultatele unui studiu care a vizat 41 de țări, transmite Bloomberg. În
Explozia prețului gazelor în Europa s-ar putea transfera mai rapid în inflație, susține BCE
Creșterile explozive ale prețului gazelor naturale sunt susceptibile să se reflecte mai rapid decât în trecut în inflația din zona euro, însă vor avea un impact mai redus asupra prețurilor energiei electrice, având în vedere creșterea producției de energie din surse regenerabile, a anunțat luni Banca Centrală Europeană (BCE) î
Europa se va confrunta cu un deficit de aprovizionare cu kerosen la final de an
Europa se va confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în pofida faptului că apelează la furnizori îndepărtați, inclusiv Coreea de Sud, iar aceasta din urmă își majorează exporturile către Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, potrivit analiștilor consultați de Reuters.
Vânzările mondiale de roboți umanoizi au ajuns la 7.000 de unități anul trecut
Aproximativ 7.000 de roboți umanoizi au fost vânduți anul trecut în întreaga lume, pentru a fi utilizați în sectorul industrial și în domeniul serviciilor profesionale, potrivit datelor centralizate de Federația Internațională de Robotică (IFR), informează Reuters. Acest număr relativ mic contrastează cu previziun
BTA: Peste 75% din ambalajele din sticlă introduse pe piața bulgară au fost colectate și reciclate în 2025
Peste 75% din ambalajele din sticlă introduse pe piața din Bulgaria au fost colectate și reciclate în 2025, a declarat Georgi Slavchev, reprezentant al Ecobulpack Bulgaria, pentru agenția BTA, în cadrul forumului 'Către un plan de acțiune pentru închiderea ciclului sticlei în Bulgaria', care a avut loc miercuri la Sofia. Slavche
Economia Iranului s-a contractat cu 10% după izbucnirea războiului, arată datele oficiale
Economia iraniană s-a contractat cu 10,1% în primul trimestru al anului persan (perioada cuprinsă între lunile martie și mai 2026) față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul războiului lansat de Statele Unite în urmă cu aproape șapte luni, arată datele oficiale publicate duminică, transmite EFE. Centrul de Statistică din Ira
Prețul electricității cu livrare la iarnă în Europa a înregistrat cel mai puternic avans de după criză energetică
Pe măsură ce Europa se apropie de sezonul de iarnă, piețele de energie electrică transmit cel mai puternic semnal de alarmă de după criza energetică din 2022, transmite Bloomberg. În Germania, cea mai mare economie a regiunii, energia angro cu livrare în luna ianuarie se tranzacționează la peste 180 euro pe megawatt-oră la European Energy Exchange,
UE lansează Platforma europeană a părților interesate privind reziliența în domeniul apei și Academia europeană a apei
Comisia Europeană va organiza, luni, evenimente separate pentru a lansa două inițiative-cheie care promovează Agenda privind reziliența în domeniul apei, în parteneriat cu Comitetul Regiunilor și cu Comitetul Economic și Social European, informează un comunicat de presă al executivului comunitar. Resursele de apă ale Europei sunt supuse unei presiu
FMI estimează că AI ar putea impulsiona creșterea economică a UE dar ar pune și presiuni asupra economiilor
Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Inte
BTA: Festivalul Brânzei de Casă reunește producători din Bulgaria și Balcani în satul Cherni Vit
Festivalul Brânzei de Casă va aduce laolaltă, sâmbătă, în satul Cherni Vit (regiunea Teteven, nord-centrul Bulgariei), producători de brânză din Bulgaria și din regiunea Balcanilor care își vor împărtăși poveștile despre păstrarea metodelor tradiționale de preparare a brânzei și despre transmiterea acestor metode generațiilor viitoar














