Comisia Europeană estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari în același ritm ca în 2024, se arată în previziunile economice din primăvara anului 2025, publicate luni de Executivul comunitar.

Se preconizează că, în 2026, creșterea se va accelera la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Se preconizează că inflația totală în zona euro va scădea de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și de 1,7% în 2026. În UE, se preconizează că inflația va urma o dinamică similară, de la un nivel ușor mai ridicat în 2024, scăzând puțin sub 2% în 2026.

Economia UE a început în 2025 pe o bază oarecum mai solidă decât se anticipase. Se preconizează că aceasta va continua să crească într-un ritm modest în acest an, preconizându-se o intensificare a creșterii în 2026, în pofida incertitudinilor sporite în materie de politici la nivel mondial și a tensiunilor comerciale, apreciază Executivul comunitar.

În ultimul trimestru al anului 2024, economia UE a înregistrat o creștere mai puternică decât se preconizase, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne solide. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru din 2025, datele preliminare sugerând o creștere a PIB real de 0,3%.

În prognoza publicată luni, perspectivele de creștere sunt revizuite semnificativ în sens descendent. Acest lucru se datorează în mare parte slăbirii perspectivelor comerciale globale și incertitudinii sporite în materie de politică comercială, informează Executivul comunitar.

Previziunile de primăvară se bazează pe anumite ipoteze privind tarifele comerciale. În cadrul modelului, s-a presupus că tarifele pentru importurile de mărfuri din SUA din UE și, practic, pentru toți ceilalți parteneri comerciali vor rămâne la 10%, nivelul aplicat la 9 aprilie, cu excepția tarifelor mai mari pentru oțel, aluminiu și automobile (25%) și a scutirilor tarifare pentru anumite produse (farma și microprocesoare). Tarifele bilaterale dintre SUA și China au fost considerate a fi mai mici decât cele aplicate la 9 aprilie, dar suficient de ridicate pentru a conduce la o reducere semnificativă a comerțului bilateral cu mărfuri dintre SUA și China. Ratele tarifare convenite în cele din urmă de China și SUA la 12 mai s-au dovedit a fi mai mici decât cele presupuse, dar totuși suficient de ridicate pentru a nu invalida ipoteza unui impact asupra relației comerciale dintre SUA și China.

Creșterea globală în afara UE este estimată în prezent la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% preconizată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă slăbită atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu doar 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri compensată parțial de reziliența exporturilor de servicii - întrucât acestea sunt mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor urmează să se accelereze la 2,1%, indică Comisia Europeană.

Incertitudinea, mai mult decât tarifele, afectează cererea internă. După o contracție de 1,8% a formării brute de capital fix pentru 2024, se preconizează o redresare moderată a investițiilor. Această tendință este mai atenuată decât se preconizase în toamnă, întrucât activitatea globală mai scăzută reduce nevoile de capital. Între timp, reacția volatilă a pieței la tensiunile comerciale are un efect de înăsprire asupra condițiilor de finanțare. În prezent, se preconizează că investițiile vor crește cu 1,5% în 2025 și se vor accelera și mai mult, ajungând la 2,4% în 2026. Această accelerare este determinată de investițiile în infrastructură și în cercetare și dezvoltare, inclusiv datorită sprijinului din partea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a Fondului de coeziune, precum și de o redresare în domeniul construcțiilor rezidențiale. În 2026, se preconizează, de asemenea, că investițiile în echipamente își vor redobândi vigoarea.

În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că avansul va fi ușor mai robust decât se estimase în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Acest lucru se datorează în mare măsură ritmului mai alert de creștere din 2024 și unei piețe a forței de muncă încă reziliente, în contextul unor presiuni inflaționiste în scădere rapidă. Cu toate acestea, economiile ridicate continuă să limiteze dinamica consumului, apreciază Executivul comunitar.

În 2024, creșterea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingând astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În pofida unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă 2 milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Se estimează că rata șomajului va scădea la un nou minim istoric de 5,7% în 2026.

După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariului nominal va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșterile salariale reale și se preconizează, de asemenea, că vor recupera pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, care a fost cauzată de creșterea inflației.

Se estimează că procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, va avansa constant. După ce s-a redus la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în zona euro va atinge ținta BCE de 2% încă din 2025, scăzând și mai mult în 2026.

Prețurile materiilor prime energetice au scăzut semnificativ începând din toamna anului 2024 și se preconizează că își vor continua traiectoria descendentă. De asemenea, consolidarea monedei euro ar trebui să sporească presiunile dezinflaționiste.

După ce a scăzut la 3,2% în 2024, se preconizează că deficitul public al UE va crește la 3,3% în 2025 și va rămâne la acest nivel în 2026. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 83,2% din PIB în 2025 și la 84,5% în 2026 la nivelul UE, după patru ani de reducere relativ rapidă, avertizează Comisia Europeană.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în jos. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea atenua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Dezastrele legate de climă sunt, de asemenea, mai frecvente și rămân o sursă persistentă de risc de evoluție negativă pentru creștere. În schimb, o detensionare suplimentară a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau o expansiune mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin intermediul unor noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea economică a UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Promovarea reformelor pentru stimularea competitivității, cum ar fi aprofundarea pieței unice și promovarea uniunii economiilor și investițiilor, precum și punerea în aplicare a unei agende ambițioase de simplificare pot consolida și mai mult reziliența economiei UE, apreciază Executivul comunitar.

Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze tehnice privind cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile materiilor prime la data-limită de 25 aprilie. Pentru toate celelalte date primite, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și specificate în detaliu noi politici, proiecțiile presupun că acestea nu se vor modifica. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)