2021, al doilea an al pandemiei de COVID, a adus în România şi mai multe persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, cazuri grave internate la terapie intensivă şi multe decese. Sistemul sanitar românesc aproape s-a sufocat în valul 4 al epidemiei, paturile ATI fiind în multe zile la limita maximă.

Dacă la sfârşitul anului trecut, pe teritoriul României erau confirmate peste 600.000 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar peste 15.000 au murit, anul acesta se încheie cu peste 1,8 milioane de cazuri de infectare şi peste 58.500 de decese.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Campania naţională de vaccinare, începută pe 27 decembrie 2020, nu a adus, într-un an de zile, decât 7,7 milioane de români imunizaţi anti-COVID cu schemă completă, adică sub aşteptările autorităţilor care îşi propuneau imunizare colectivă până la mijlocul anului pentru a mai reduce din numărul cazurilor grave.

Prima persoană vaccinată anti-COVID în România a fost o asistentă medicală de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti. Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, fusese membră a echipei medicale care, pe 27 februarie 2020, prelua primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.

Foto: (c) ANDREEA ALEXANDRU / AGERPRES FOTO / POOL

Cadrele medicale au fost, de altfel, primele care au intrat în campania naţională de vaccinare, aproximativ o mie de medici şi asistenţi fiind imunizaţi încă din prima zi. În ultimele zile din anul 2020 erau deja vaccinate peste 11.000 de persoane.

În România, vaccinarea anti-COVID a început cu serul produs de compania Pfizer, după care, în tranşe succesive, au fost achiziţionate de către stat şi vaccinuri de la Moderna, AstraZeneca şi Johnson & Johnson.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Campania de vaccinare a fost împărţită în trei etape: prima - pentru cadrele medicale, a doua etapă - pentru populaţia cu grad de risc, bolnavi cronici şi lucrătorii din domeniile esenţiale, iar etapa a treia - pentru populaţia generală. Pentru programarea la vaccinare, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a realizat o platformă dedicată, unde cei interesaţi au putut să se înscrie pentru imunizarea anti-COVID.

Până la începutul etapei a doua, imunizarea cadrelor medicale ajunsese, pe 14 ianuarie, la 67,5% din totalul estimat de 250.000 persoane eligibile pentru vaccinare.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Pe 15 ianuarie, deja a fost începută în România a doua etapă de vaccinare. În prima zi a etapei a doua, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie din domenii esenţiale, s-au înregistrat peste 300.000 de programări. Numai în Bucureşti se programaseră la vaccinare 62.182 de persoane, gradul de ocupare pentru următoarele 20 de zile fiind de 100%.

Numărul persoanelor vaccinate anti-COVID începea să crească, media zilnică în acea perioadă fiind de aproximativ 30.000 de oameni pe zi.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

S-au vaccinat atunci preşedintele, premierul şi membrii Executivului, preşedinţii Camerelor Parlamentului, toţi având mesaje de încurajare a populaţiei să se vaccineze pentru revenirea la o viaţă normală.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Atunci au apărut şi primele vaccinări "peste rând". Dezbaterile din media au criticat faptul că sunt imunizate persoane care nu sunt vulnerabile şi sunt ignoraţi bolnavii cronici, cei dializaţi şi bătrânii.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

În data de 4 februarie, a început în România şi administrarea serului Moderna, iar câteva zile mai târziu, pe 15 februarie, imunizarea cu AstraZeneca.

Pentru accelerarea campaniei de vaccinare şi limitarea efectelor pandemiei, începând din data de 15 martie s-a deschis etapa a treia de imunizare anti-COVID pentru persoanele din localităţile/ municipiile cu rată de incidenţă cumulată de peste 4,5 la mia de locuitori. De altfel, din 15 martie a început şi programarea la vaccinare pentru populaţia generală. Până la acea dată, fuseseră deja imunizate puţin peste 1,4 milioane de persoane, din care aproximativ 723.000 cu schemă completă. În acea zi, 47.000 de persoane se programau la vaccinare, iar 353.332 se înscriseseră pe listele de aşteptare pentru a fi notificate atunci când vor fi locuri disponibile.

Foto: (c) GABRIEL PETRESCU (C) / AGERPRES FOTO

La sfârşitul lunii aprilie, pe data de 29, în Bucureşti s-a deschis primul centru de vaccinare de tip drive-through, în Piaţa Constituţiei. Centrele drive-through erau destinate marilor oraşe, iar amplasarea lor s-a realizat în zone care să permită accesul facil al persoanelor cu mijloace auto de deplasare. Câteva zile mai târziu, pe 7, 8 şi 9 mai, avea loc în Capitală şi primul maraton de vaccinare, în centre deschise la Sala Palatului şi Biblioteca Naţională. Pe 9 mai, erau deja vaccinate cu două doze, în întreaga ţară, 2.366.308 persoane, cele mai multe cu vaccinul produs de Pfizer. La sfârşitul aceleiaşi luni, a fost organizat şi un al doilea astfel de maraton.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Pe 2 iunie, în România a debutat şi campania de vaccinare împotriva COVID-19 a copiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, cu vaccinul produs de compania farmaceutică Pfizer/BioNTech.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

La şase luni de la începerea campaniei, erau imunizate anti-COVID cu schemă completă 4.483.460 persoane. Însă începuse deja vacanţa de vară, perioada concediilor şi ritmul vaccinării a scăzut. S-au organizat centre de imunizare şi în staţiunile de la mare sau de la munte, preşedintele Comitetului naţional de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a administrat seruri în centre din Vama Veche, medicii îndemnau zilnic populaţia să se protejeze şi să se vaccineze.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În România se înregistraseră deja şi primele decese cu varianta Delta a virusului SARS-CoV-2. Varianta B1617.2 (Delta) sau tulpina indiană era considerată cea mai adaptată dintre cele patru variante virale de îngrijorare, cu un grad ridicat de contagiozitate, de două ori mai mare faţă de tulpina iniţială şi cu aproximativ 60% mai mare decât tulpina Alpha, cunoscută ca varianta britanică, după cum preciza CNCAV.

Având în vedere evoluţia epidemiologică severă din România, începând cu a doua parte a lunii septembrie, şi necesitatea asigurării protecţiei maximale a cetăţenilor împotriva COVID-19, autorităţile sanitare au decis necesitatea administrării şi dozei booster, începând cu data de 28 septembrie, pentru toate persoanele care au mai mult de şase luni de la administrarea dozei a doua, cu oricare dintre vaccinurile pe bază de ARN mesager - Pfizer şi Moderna.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Un nou maraton de vaccinare a fost organizat în luna octombrie, în contextul creşterii accelerate a numărului de cazuri noi şi recorduri zilnice de decese raportate în valul 4 al pandemiei.

După o perioadă de vară în care au fost zile cu niciun deces provocat de COVID în 24 de ore, toamna, odată cu reînceperea cursurilor şi revenirea românilor din concedii, a adus o explozie de cazuri noi şi decese în România. Valul 4 a făcut ravagii în ţara noastră, zile întregi raportându-se cifre record de infectări noi şi decese.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Cea mai neagră zi de la începutul pandemiei de COVID în România a fost pe 2 noiembrie. Atunci, Grupul de Comunicare Strategică anunţa că au fost raportate, într-un interval de 24 de ore, 591 de decese din cauza virusului SARS-CoV-2. Recordul negativ anterior fusese înregistrat pe 19 octombrie, când au fost raportate 574 de decese.

Anul a început cu 3.938 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 raportate pe 1 ianuarie. Până la începutul lunii martie, numărul cazurilor noi a oscilat, însă nu a trecut în nicio zi de 4.000. Dar se apropia valul 3 al pandemiei, iar vaccinarea era abia la început.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Pe 12 martie s-au înregistrat 5.010 cazuri noi de COVID, număr care a continuat să crească. Vârful valului 3 a fost înregistrat pe data de 25 martie când s-au raportat 6.651 de cazuri noi.

În data de 4 mai, o zi de marţi care prezenta cifrele din ziua anterioară, lucrătoare, România a scăzut sub pragul de o mie de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Deja, în luna iunie, erau maxim 150 de cazuri noi pe zi, iar în iulie sub 100.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Din nou numărul de cazuri a început să crească la începutul lunii august, iar pe 28 august se trecea de pragul de o mie de infectări pe zi.

Pe 18 septembrie erau înregistrate 5.388 de cazuri noi, pe 21 septembrie - 6.789, pe 22 septembrie - 7.045, iar pe 28 septembrie - 11.049 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cel mai mare număr de cazuri de la începutul pandemiei în România. Creşterea numărului de cazuri a continuat până pe 19 octombrie, când a fost înregistrat recordul absolut de număr de cazuri noi - 18.863, la peste 81.000 de teste efectuate.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

La începutul lunii noiembrie a reînceput scăderea numărului de cazuri noi în România, dar deja numărul de persoane afectate de acest virus era foarte mare.

Valul 4 COVID a epuizat şi locurile la terapie intensivă. Zile în şir, între 5 octombrie şi 13 noiembrie, autorităţile sanitare anunţau că nu există niciun pat liber la ATI pentru pacienţii cu SARS-CoV-2. Pe 4 noiembrie, erau ocupate, în întreaga ţară, 1.902 paturi ATI. La nivel naţional, la acel moment, nu exista niciun pat liber la ATI, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care erau şi confirmate cu SARS-CoV-2.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Pe 17 octombrie, în plin val 4, preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, a anunţat că, din acel moment, va susţine "cu toată tăria sancţionarea oricărui medic, prin suspendarea exercitării profesiei", dacă va prezenta în spaţiul public teorii care nu sunt validate ştiinţific, iar prin informaţiile transmise poate duce în eroare populaţia în privinţa stării de sănătate şi periclita sănătatea publică, în contextul pandemiei de COVID-19.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

La mijlocul lunii octombrie, într-un sistem medical sufocat, primii pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, aflaţi în stare critică, erau transferaţi în străinătate - Ungaria, Austria, Polonia, Germania. Personal medical din Republica Moldova a fost trimis la Spitalul din Leţcani pentru a-şi ajuta colegii români deja epuizaţi.

În 2021, au murit din cauza COVID copii, chiar şi de un an, tineri, adulţi şi bătrâni. Conform autorităţilor, cei mai mulţi nevaccinaţi.

Odată cu apariţia discuţiilor despre Certificatul verde, au început să crească şi numărul cazurilor de aşa-zisă "vaccinare la chiuvetă" - cadre medicale care eliberau certificate fără să imunizeze persoanele. Au fost închise centre de vaccinare şi au fost deschise dosare penale.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Ca şi cum tragediile COVID nu erau suficiente, sistemul sanitar românesc, nepregătit pentru pandemie, a fost lovit şi de incendii. Nici nu trecuse mult timp de la tragedia de la Piatra Neamţ de la sfârşitul anului 2020, că, în dimineaţa zilei de 29 ianuarie, un incendiu a izbucnit la un pavilion al Spitalului ''Matei Balş'' din Capitală. Au murit atunci 20 de oameni. În aprilie, 3 persoane au decedat şi la Spitalul "Victor Babeş" din Bucureşti, într-un TIR ATI, care s-ar fi defectat.

Pe 1 octombrie, alţi şapte oameni au decedat în incendiul de la Secţia ATI COVID a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. Întregul spital, unde erau internaţi 125 de pacienţi, a fost atunci evacuat.

A fost momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, "din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii".î

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

În anul tuturor acestor tragedii, România a avut patru miniştri ai Sănătăţii - Vlad Voiculescu (USR), Ioana Mihăilă (USR), Attila Cseke (UDMR, interimar) şi Alexandru Rafila (PSD - de la sfârşitul lunii noiembrie).

Vlad Voiculescu a fost învestit ministru al Sănătăţii după alegerile parlamentare din decembrie 2020, când s-a format coaliţia de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR. La mijlocul lunii ianuarie, presa relata deja că există unele tensiuni între ministrul Sănătăţii şi preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, privind campania de vaccinare anti-COVID, dar cei doi au negat acest lucru.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

La începutul sesiunii parlamentare, în februarie, Voiculescu s-a confruntat şi cu prima moţiune, iniţiată de deputaţii PSD. Aceştia îi cereau demisia, motivând că în timpul care s-a scurs de la învestirea lui au văzut "atât de multă incoerenţă, lipsă de profesionalism şi de asumare cât nu s-a văzut în ultimii 30 de ani".

"Vlad Voiculescu, în cele şase săptămâni de când ocupă poziţia de ministru al Sănătăţii, nu a reuşit nici măcar să demareze câteva proceduri care trebuie să asigure siguranţa pacienţilor în spitalele COVID, dar şi non-COVID, mai ales acolo unde există surse de oxigen. În ceea ce priveşte controlul pandemiei, în mod evident, măsurile care să faciliteze accesul populaţiei la testare nu au fost luate, situaţia epidemiologică este îngrijorătoare, dar nu o cunoaştem, pentru că avem această informaţie tot de la ministrul Voiculescu - cifrele care sunt furnizate nu sunt credibile", declara deputatul PSD Alexandru Rafila.

Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Moţiunea a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor.

Prin martie au apărut însă informaţii conform cărora ar exista tensiuni între premierul Cîţu şi ministrul Voiculescu.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Pe 10 aprilie, vicepreşedintele PNL Ben Oni Ardelean anunţa că îi va solicita premierului Florin Cîţu, în cadrul Biroului Politic Naţional al partidului, demiterea de urgenţă a ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu. "Semnalez de câteva luni bune derapajele, stângăciile şi atitudinea acestui ministru. Din păcate, nu am avut parte de revizuiri ale strategiei, gândirii, comunicării sau creării de proceduri. Este clar pentru toată lumea că domnul Voiculescu este depăşit de situaţie, iar astfel vom face un bine atât lui, cât şi pacienţilor din România. Ministerul Sănătăţii are nevoie de un ministru competent la cârma sa. Să-l găsim urgent", afirma Ardelean.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Două zile mai târziu, liderul deputaţilor PSD Alfred Simonis anunţa depunerea unei noi moţiuni simple împotriva ministrului Sănătăţii. Însă, în aceeaşi zi, premierul Florin Cîţu l-a revocat din funcţie pe Vlad Voiculescu. Decizia a fost criticată de partenerii de guvernare de la USR. "Modul în care a procedat Florin Cîţu, înaintând preşedintelui Klaus Iohannis cererea de demitere a lui Vlad Voiculescu fără consultarea conducerii Alianţei USR PLUS şi a coaliţiei, este absolut inacceptabil", afirma atunci preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, iar copreşedintele alianţei Dan Barna spunea că "premierul nu mai are susţinerea USR PLUS".

Interimatul la Ministerul Sănătăţii a fost preluat chiar de prim-ministru, după ce vicepremierul Dan Barna a refuzat să îşi asume această responsabilitate. Ulterior, la MS a fost numită Ioana Mihăilă, care fusese secretar de stat în minister.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

La începutul lunii mai, aceasta afirma că au fost descoperite erori de raportare în aplicaţia CoronaForms în cazul a aproximativ 1.000 de pacienţi cu COVID-19 decedaţi, motiv pentru care a fost chemată în Parlament pentru a prezenta raportul privind aceste diferenţe de raportare a deceselor.

Luna septembrie a venit însă şi cu o criză guvernamentală profundă. Miniştrii USR PLUS şi-au dat demisiile din Guvern, iar interimatul la Sănătate a fost asigurat, timp de mai bine de două luni, de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Pe 24 noiembrie, deputatul PSD Alexandru Rafila primea aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, în contextul noii coaliţii de guvernare PNL - PSD - UDMR.

La un an de la începerea campaniei de vaccinare în România, CNCAV a raportat duminică, 26 decembrie, un număr de 7.781.563 de persoane care au fost imunizate cu schema completă. 1.960.336 de persoane au primit deja şi doza booster.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Însă, tot duminică, au fost raportate de către Grupul de Comunicare Strategică 349 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, 15 decese şi 443 de pacienţi cu COVID-19 internaţi la terapie intensivă, din care patru sunt copii. Un număr de 2.379 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 erau internate duminică în unităţile sanitare, dintre care 49 de copii.

Finalul anului 2021 a adus în România şi primele cazuri de coronavirus cu varianta Omicron. Pe 15 decembrie era confirmat un astfel de caz în Bucureşti, care nu avea însă istoric de călătorie în străinătate. Specialiştii au avertizat că această variantă a virusului ar putea fi transmisă şi prin aerosoli, iar în ianuarie România ar putea fi lovită de valul 5 al pandemiei de COVID. De altfel, pe final de an, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a avertizat că acest val 5 al pandemiei de COVID va dura, probabil, cel puţin două luni, iar februarie şi martie vor fi lunile de risc maxim. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Rotaru, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Adrian Dădârlat)