Odată cu prăbuşirea exporturilor din cauza sancţiunilor americane, a concurenţei cu produse ieftine din alte ţări şi a modificării gusturilor, simbolul Iranului, covorul persan, nu se mai vinde la fel de bine ca înainte.

Industria ţesutului manual de covoare din Iran, cu o tradiţie de 2.500 de ani, se confruntă de decenii cu o lentă, dar inexorabilă criză, accentuată în ultimii ani din cauza sancţiunilor economice impuse de Statele Unite, scrie EFE.

"Vindem cu 90% mai puţin decât o făceam acum 30 de ani", a declarat pentru agenţia de presă spaniolă Morteza Mostafa Gholizadeh, proprietarul companiei Gholizadeh, înfiinţată acum 160 de ani de străbunicul său.

Mostafa spune că, în trecut, germanii şi americanii erau cei mai buni clienţi ai săi, dar că sancţiunile economice i-au redus "la zero" exporturile.

Statele Unite au interzis importurile de covoare iraniene în 2010, o interdicţie pe care au ridicat-o în 2015 când s-a semnat acordul nuclear care limita programul atomic iranian. Însă, trei ani mai târziu, preşedintele american de la acea vreme, republicanul Donald Trump, a retras SUA din acord şi a reimpus sancţiunile, ceea ce a dus din nou la limitarea comerţului iranian cu lumea exterioară.

În afară de sancţiuni, Mostafa spune că, în general, europenii nu mai sunt atât de interesaţi ca în trecut de covoarele persane şi "vor să plătească mai puţin", aşa că se reorientează către covoarele indiene, pakistaneze sau nepaleze, mult mai ieftine.

"Aceste ţări ne-au luat piaţa", afirmă Mostafa.

Fabricantul de covoare mai crede şi că generaţiile mai tinere nu sunt interesate de acest produs, care era pe vremuri un simbol al distincţiei.

Incursiuni pe mapamond

Industria covoarelor ţesute manual a atins apogeul în 1994, cu exporturi în valoare de 2 miliarde de dolari, însă în 2022 exporturile nu au depăşit 50 de milioane de dolari.

"Adică 15 milioane de dolari mai puţin decât în anul precedent (2021 - n.r.)", a declarat recent Morteza Miri, membru al unei asociaţii de profil, citat de publicaţia iraniană Financial Tribune.

În 2000, exporturile de covoare ţesute manual din Iran reprezentau 32% din exporturile globale. Până în 2019, procentul a scăzut la 7,9%, pe măsură ce exporturile din China şi India au crescut", a explicat pentru AFP preşedintele Uniunii Producătorilor şi Exportatorilor de Covoare Ţesute Manual, Ahmad Karimi.

Aceasta presupune o adevărată lovitură pentru o industrie care oferă locuri de muncă pentru două milioane de iranieni, apreciază Ahad Azimzadeh, unul dintre principalii producători de covoare persane.

Omul de afaceri iranian consideră că executivul de la Teheran este parţial responsabil pentru problemele cu care se confruntă industria, dat fiind că exportatorii trebuie să remită guvernului câştigurile în valută la un curs de schimb care îi face să piardă bani, ceea ce a dus la paralizarea vânzărilor în străinătate.

Problema cu valutele este o consecinţă a sancţiunilor economice americane, remarcă EFE.

"Lipsa sprijinului guvernamental este o trădare faţă de o industrie naţională care face parte din identitatea ţării", afirmă Azimzadeh.

O altă chestiune o reprezintă pierderea puterii de cumpărare a iranienilor din cauza suferinţei în care se află economia naţională, în contextul în care inflaţia a atins 50%.

"Piaţa noastră de desfacere este orientată către consumul intern şi a scăzut cu 70% în patru ani. Mulţi iranieni nu-şi mai pot permite ca înainte aceste covoare de 30.000 de dolari", a explicat pentru EFE directorul de producţie şi design al companiei Parse Crpets, Hosein Golab.

Covoare persane cu modele contemporane, în încercarea de a stopa scăderea vânzărilor

La uriaşul Târg de Covoare Ţesute de Mână, desfăşurat între 22-28 august 2022 la Teheran, după doi ani de absenţă din cauza pandemiei de coronavirus, 400 de producători au expus mii de covoare de toate mărimile, culorile şi modelele, care costă de la câţiva eurocenţi şi până la milioane de euro, a relatat AFP.

Expozanţii şi-au prezentat cu mândrie modelele şi au explicat că ţesătorii lucrează luni la rând pentru a termina covoarele, lucrând cu răbdare până la 10.000 de noduri pe 10 centimetri pătraţi în cazul anumitor exponate.

Celebrele modele florale dense, în culori saturate, pentru care erau recunoscute străvechile covoare persane sunt acum tot mai des înlocuite de modele geometrice care amintesc de arta abstractă a secolului al XX-lea. Motivul? Modelele florale nu mai sunt atât de populare, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor. Aşa că schimbarea gusturilor şi o competiţie tot mai acerbă din Asia au obligat mulţi producători să redeseneze şi să redimensioneze o tradiţie străveche.

"O revoluţie este în plină desfăşurare", spune Azimzadeh, în vârstă de 65 de ani, care se declară "cel mai mare exportator de covoare persane din lume".

Generaţii noi

În opinia lui Azimzadeh, "viitorul aparţine covoarelor moderne ţesute manual".

"Modelele covoarelor iraniene sunt străvechi, dar astăzi este o cerere tot mai puternică pentru stiluri contemporane. Sunt mai potrivite pentru o locuinţă modernă", a explicat el.

Culorile sunt mai estompate şi mai deschise, iar dimensiunile covoarelor mai mici - asta cere clientela modernă, spune Azimzadeh.

Noile stiluri sunt şi mai ieftine. Unele covoare cu modele contemporane ajung să coste până la 3.000 sau 4.000 de dolari, în timp ce Azimzadeh a expus un covor tradiţional de 2.000 de metri pătraţi din Tabriz evaluat la 120 de milioane de dolari.

Karimi deplânge faptul că străvechile covoare persane sunt percepute în prezent ca "un bun de consum pe care să-l pui la uşă, în condiţiile în care, în trecut, astfel de covoare erau văzute drept o investiţie". "Şi-au pierdut statutul de obiect de artă", spune el.

Chiar şi acum, nu toţi sunt convinşi.

În 2021, "am început să facem covoare cu modele moderne, dar ele reprezintă doar 5% din producţia noastră şi nu cred că vor produce mai mult de atât", a declarat Mehdi Jamshidi, 42 de ani, director de vânzări la compania Iran Carpet. "Covoarele moderne nu le vor înlocui niciodată pe cele tradiţionale, care sunt adânc înrădăcinate în cultura şi regiunile noastre", adaugă el.

Hamid Sayahfar, 54 de ani, un distribuitor care face naveta între Teheran şi Toronto, spune că noile stiluri geometrice poate că sunt potrivite pentru un birou, însă nu şi pentru o locuinţă. Este doar o modă şi, ca orice modă, va trece, spune el. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: laprensalatina.com