Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua Ceaiului cu Gheaţă

Băuturile sunt o parte extrem de importantă a culturii moderne, reprezentând mai mult decât o simplă necesitate pentru organism. Bem apă pentru a supravieţui, sorbim cafea pentru a ne menţine în alertă, degustăm cocktailuri pentru a ne simţi revigoraţi şi pentru a intra în atmosferă şi consumăm sucuri pentru a ne relaxa şi a ne destinde. Diferite băuturi alimentează stări de spirit diverse şi ne oferă experienţe noi şi unice care joacă un rol important în viaţa noastră, atât în plan social cât şi pe plan personal. Când vine vorba de potolirea setei şi de a fi răcorit într-o zi călduroasă de vară, există o mulţime de băuturi din care putem alege. Mulţi vor desface o bere sau o sticlă de vin, dar ce-ar fi să gustaţi un ceai cu gheaţă? Există chiar şi o Zi a Ceaiului cu Gheaţă, marcată anual în state precum SUA în fiecare an pe 10 iunie şi dedicată exclusiv descoperirii şi savurării a tot ceea ce ţine de această băutură delicioasă.

Foto: (c)  ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO 

În Statele Unite, reţetele de preparare ale ceaiului cu gheaţă datează încă din anii 1870, însă abia în 1904 popularitatea acestei apreciate băuturi a explodat. Acest lucru s-a datorat în mare parte Expoziţiei Mondiale din acel an şi temperaturilor ridicate de vară. La Expoziţie se servea ceai cu gheaţă şi cum vizitatorii îl consumau în număr mare, în scurt timp acesta a ajuns să fie servit în pahare înalte, care de atunci s-au numit chiar aşa: pahare de ceai cu gheaţă. În plus, ştii că o băutură şi-a intrat cu adevărat în drepturi atunci când apar ustensilele speciale pentru prepararea ei: în cazul ceaiului cu gheaţă nu a fost vorba doar de pahare, ci şi de linguriţe sau furculiţe pentru bucăţile de lămâie, create pentru a face consumul mai uşor şi mai satisfăcător.

Ceaiul cu gheaţă este preparat de obicei din planta de ceai, dar, ca şi în cazul ceaiurilor calde, fructele sunt adesea o alegere populară pentru această băutură răcoroasă. Imaginaţi-vă parada de arome pe care o aveţi la dispoziţie; un ceai răcoros de mentă acompaniat de o felie de lime sau, dacă vă aflaţi în India, cu puţin ghimbir, dacă vreţi să-l beţi ca localnicii.

Ziua naţională a ceaiului cu gheaţă a fost creată pentru a aduce un omagiu acestei băuturi populare şi delicioase şi este o ocazie de care ar trebui să profităm cât mai mulţi dintre noi. Ceaiul cu gheaţă este o băutură cu o popularitate crescândă pentru care există o bază în creştere de consumatori, atât în Statele Unite, cât şi în alte părţi ale lumii. Acesta este motivul pentru care producătorii continuă să propună publicului arome diferite şi interesante de ceai cu gheaţă.

Ziua Ierburilor şi a Condimentelor

Oamenii au folosit ierburi şi condimente pentru a-şi aromatiza mâncarea probabil de la începutul istoriei, aşa că ideea unei Zile a Ierburilor şi Condimentelor (#HerbsandSpicesDay), marcată anual în state precum SUA în data de 10 iunie, pare o idee excelentă, dat fiind contribuţia lor esenţială la a da cel mai bun gust unei mari varietăţi de preparate.

Ideea condimentării mâncării ar putea data din timpul societăţilor de vânătorilor-culegători, care înveleau în frunze carnea şi au descoperit din întâmplare că acestea dădeau cărnii un anumit tip de aromă. Pe măsură ce timpul a trecut s-a descoperit că tot mai multe plante erau aromate şi savuroase, dar şi că aveau adesea alte proprietăţi benefice. Condimentele au fost descoperite atunci când rădăcinile, frunzele sau alte părţi ale plantelor au fost uscate, măcinate şi folosite la gătit, folosite în scopuri medicinale de-a lungul istoriei omenirii.

Se ştie că vechii egipteni foloseau scorţişoara, macul şi menta, în timp ce în China antică erau cunoscute scorţişoara, nucşoara şi cuişoarele - printre numeroase alte condimente. De asemenea, în Mesopotamia antică, cimbrul, susanul, cardamomul şi coriandrul erau importante pentru prepararea mâncărurilor.

De-a lungul istoriei, condimentele au fost considerate o marfă valoroasă şi folosite chiar ca monedă de schimb în anumite perioade. La un moment dat, nucşoara valora mai mult decât greutatea sa în aur, cuişoarele erau deseori oferite ca bonus docherilor din Londra, iar boabele de piper au fost cerute ca răscumpărare în cazul jefuirii Romei în anul 410 d.Hr. Începând cu anul 130 î.Hr., Drumul Mătăsii a fost o cale importantă pentru comercianţii de mirodenii de a-şi duce marfa din Est în Vest, în special între Grecia şi China. Timp de peste 1.500 de ani, această reţea de drumuri a conţinut noduri comerciale, drumuri şi pieţe amplasate strategic pentru călători şi comercianţi.

În cele din urmă, au început să apară companii dedicate comercializării mirodeniilor, care aduceau ierburi şi condimente exotice din locuri îndepărtate, mai întâi pentru cei bogaţi şi pentru membrii familiilor regale şi, în cele din urmă, pentru oamenii de rând. Astăzi, doar deschizând dulapul din bucătărie putem experimenta o întreagă colecţie de condimente şi de ierburi aromate şi savuroase, provenind probabil din întreaga lume!

Mică cronologie a condimentelor şi plantelor aromatice:

2800 î.Hr. Primele menţiuni ale scorţişoarei în scrierile chinezeşti: Originară din Ceylon, în prezent Sri Lanka, scorţişoara este pomenită în limba cantoneză, unde este cunoscută sub numele de "kwai".
1500 î.Hr. Condimentele sunt folosite în scop medicinal în Egiptul Antic: Papirusurile notează utilizarea feniculului, chimenului, coriandrului, usturoiului, mentei, cepei, macului şi a mentei în tratamentele medicale.
1773 Condimentele înlocuiesc ceaiul negru în America. Odată cu problemele politice asociate Boston Tea Party, americanii încep să îşi prepare ceaiul din plante şi condimente precum roiniţa, salvia, muşeţelul, menta, sasafrasul şi altele.
1889 Se înfiinţează McCormick & Company: Această companie de condimente cu sediul în Maryland începe cu vânzări din uşă în uşă, însă va deveni cel mai mare producător de condimente şi de mirodenii din lume.
1897 Se publică romanul "Dracula", de Bram Stoker. Cu 21 de menţiuni diferite ale usturoiului, acest roman aduce în prim-plan legenda conform căreia vampirii au o aversiune profundă faţă de această plantă.

Potrivit unui studiu din 2015, înlocuirea sării cu ierburi şi condimente poate reduce aportul zilnic de sodiu al unei persoane cu aproape 1000 mg în fiecare zi, scăzând riscul unor boli precum hipertensiunea arterială, un factor major de risc pentru accidentul vascular cerebral şi bolile de inimă. Nu doar că înlocuirea sării cu ierburi şi condimentelor ajută la reducerea aportului de sodiu, însă anumite tipuri de ierburi şi condimente, consumate regulat, pot ajuta, de asemenea, la reducerea inflamaţiilor şi la minimizarea deteriorării celulelor din organism. Turmericul, cardamomul, scorţişoara, usturoiul, ardeiul iute şi chimenul sunt câteva dintre condimentele care nu trebuie să lipsească dintr-o dietă sănătoasă.

Unul dintre cele mai bune moduri de a sărbători #HerbsandSpicesDay este să vă cultivaţi singuri plantele aromatice, ne recomandă site-ul Daysoftheyear.com. Fără a necesita prea multe eforturi, iată câteva plante care pot fi crescute cu uşurinţă în curtea din spate sau în ghivece:

Busuiocul. Această plantă versatilă poate fi folosită într-o varietate de feluri de mâncare, inclusiv în pesto, sosuri de roşii şi oţeturi. Sau poate fi servit proaspăt cu roşii şi mozzarella într-o salată caprese. Plantaţi busuiocul într-un spaţiu care primeşte mult soare şi are un sol bine drenat.

Menta. Utilă într-o multitudine de moduri, menta este atât de prolifică încât mulţi oameni preferă să o cultive în containere pentru a nu se răspândi şi a nu acapara întreaga grădină. Cu peste 600 de soiuri diferite, cum ar fi menta piperată, menta verde sau menta ciocolată, veţi găsi cu siguranţă un sortiment pe care vă va plăcea să-l adăugaţi în ceaiul rece sau în salatele de vară.

Pătrunjelul. Această plantă cu frunze plate creşte uşor şi este o încântare de folosit pentru a găti supe şi alte mâncăruri. În plus, chiar dacă este cultivat în curte, pătrunjelul poate fi uşor uscat şi păstrat pentru a fi folosit în lunile de iarnă.

Rozmarinul. Cu aspect de arbust mai degrabă decât de plantă, rozmarinul oferă arome încântătoare şi adoră soarele. Este, totodată, bun pentru memorie şi un excelent stimulent pentru dispoziţie.AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Condimente expuse in cadrul 'Sirha 2015', unul dintre cele mai importante saloane din lume dedicate gastronomiei şi industriei hoteliere, ce s-a desfăşurat la Lyon (Franta).