Senatorul Aurel Oprinoiu, preşedintele Comisiei de mediu, a criticat marţi, la o conferinţă pe tema gestionării deşeurilor, gradul de reciclare din România situat la un "ruşinos" nivel de 12%, susţinând că lucrurile "nu stau deloc bine" în această direcţie, din cauza statului român care este "metastazat".

El a participat la Conferinţa naţională "Economia Circulară în Practică: Provocări şi Soluţii pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale", eveniment organizat la Palatul Parlamentului de INFOMEDIU EUROPA şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

"Din punctul meu de vedere, în momentul de faţă, în acest domeniu, lucrurile nu stau deloc bine. Suntem la un ruşinos procent de 12% de reciclare în România secolului XXI, într-un stat european. Avem doar 32 de SMID-uri - Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor, din 41 de judeţe şi acelea, probabil, mai puţin de jumătate funcţionale cu adevărat, cu staţii de tratare ş.a.m.d. Avem o legislaţie care cât de cât funcţionează, dar lucrurile nu stau deloc bine. (...) Societatea este pregătită, dumneavoastră sunteţi pregătiţi pentru reformă, pentru evoluţie, în schimb, statul român este metastazat, pentru că sunt metastaze şi nu a venit doctorul acela la minister care să ştie să aplice tratamente, să ştie exact ce-i trebuie fiecăruia", a susţinut Oprinoiu.

El a menţionat situaţia Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Prahova.

"Prahova a fost printre primele SMID-uri din ţară. (...) Ştiţi ce se întâmplă în Prahova? S-a format un grup infracţional organizat şi nu mi-e ruşine să o spun de faţă cu toată lumea. Pentru că, atât timp cât sunt îngropate deşeuri de infractori cu sprijinul autorităţilor şi acoperite de autorităţi, înseamnă o mafie. Când implici autorităţile statului, deja devine mafie şi buba este în grădina autorităţilor. Pentru că, dacă staţia de tratare mecanico-biologică nu duce deşeuri infractorilor să le îngroape, infractorii nu ar avea ce să îngroape. Din fericire, există şi o lumină la capătul tunelului, pentru că m-am plimbat prin ţară şi am văzut şi SMID-uri funcţionale, am văzut la Iaşi şi mi-a plăcut, nu contează cine administra staţia de acolo", a afirmat senatorul Aurel Oprinoiu.

Potrivit acestuia, trebuie să existe o voinţă politică pentru a face funcţionale aceste sisteme.

"Trebuie doar să existe o voinţă politică şi să căutăm acei doctori care ştiu să aplice tratament, practic asta ne lipseşte în momentul de faţă. (...) Nu este normal, în momentul în care sunt senator, sunt ales de cetăţeni, ajung să rezolv o problemă şi şeful Gărzii Naţionale (de Mediu), comisarul, este schimbat că a făcut un lucru bun. Avem foarte multe probleme, cel puţin în momentul de faţă, la nivelul statului român şi felul în care funcţionează. (...) În toată Europa se fac bani din deşeuri şi este normal să fie aşa, pentru că nimeni nu vrea să facă un business ca să piardă, dar de ce să nu facem corect, de ce să nu protejăm mediul, pentru că mediul nu are culoare politică, nu este nici roşu, nici galben, nici albastru, nici alte culori. Mediul este cel care ne influenţează viaţa. Poate ştiţi, în Ploieşti, un procent foarte mare de cancere. De ce credeţi? Putem face o analogie că avem trei rafinării în zonă şi multe alte lucruri. Acel grup infracţional care în momentul de faţă îngroapă deşeuri - sunt prinşi zi de zi, se fac controale", a explicat Oprinoiu.

Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Dan Ştefan Chiru a evidenţiat că principala problemă o constituie colectarea selectivă a deşeurilor, care poate fi rezolvată prin sistemul de garanţie - returnare, ce va fi pus în funcţiune pe 30 noiembrie.

"Când vorbim de deşeuri, cred că principala problemă a noastră la ora aceasta este colectarea selectivă. Ministerul Mediului a avut o campanie care s-a numit 'Reciclăm în România' şi am constatat că o foarte mică cantitate de deşeuri se reciclează, din păcate, suntem codaşi în acest domeniu. Cred că noul sistem care se aşteaptă să se pună în funcţiune la 30 noiembrie, sistemul de garanţie - returnare, va contribui, spunem noi, în mod decisiv şi, chiar dacă unii sunt sceptici, noi credem că acest sistem va regla, din acest punct de vedere, colectarea separată a deşeurilor. Nu cred că România îşi mai permite, din acest moment, să nu încerce să pună la punct sistemul de colectare. La nivel de ţară, există la această dată şi un infringement pe deşeuri, pe care autoritatea centrală trebuie să încerce să-l ducă la bun sfârşit, pentru a nu a afecta imaginea şi din punct de vedere financiar bugetul României", a punctat Chiru.

În intervenţia sa, Gabriel Moiceanu, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare, a transmis că România este la doar patru procente de ţinta cerută de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor.

"Nu putem singuri să rezolvăm situaţiile create în România şi provocările până în acest moment. Avem nevoie de investiţii în sistemele de management integrat, aşa cum avem nevoie de investiţii în judeţele în care nu sunt SMID-uri. Sunt optimist, pentru că avem exemple de bună practică în ţară şi sunt optimist pentru că România, în momentul de faţă, este la 4 procente de Directiva europeană ca reciclare. Pentru că, de la 12% până la 16,5% înseamnă reciclabilul din deşeurile municipale, mai avem 4 procente. Dar tot împreună va trebui să lucrăm - autorităţi, OIREP-uri, industrie, producătorii şi cei care pun pe piaţă deşeurile de ambalaje. E adevărat că suntem foarte deficitari pe componenta de tratare a deşeurilor", a indicat Moiceanu.

El a prezentat soluţii pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. "Prima gestionare pe care trebuie să o facem ca cetăţean, ca UAT-uri, ca implicare, este să separăm la sursă, operatorul să colecteze separat şi fiecare instalaţie să-şi preia fluxul şi să-l trateze. Dacă ne uităm un pic în ceea ce înseamnă următoarea programare şi finanţările propuse în sistemele de management integrat, o să constatăm că mai devreme de şase - şapte ani, variantă optimistă, de la studii de fezabilitate până la proiecte, execuţie şi delegare efectivă nu vom avea aceste instalaţii funcţionale. Prin urmare, faceţi un calcul să vedeţi ce înseamnă plata economiei circulare, costurile să închizi sau să deschizi o celulă şi luaţi în calcul să realizaţi aceste instalaţii de tratare din fonduri proprii sau, de ce nu, din parteneriate publice-private. Timpul nu este prieten cu noi şi ştim foarte bine că am avut mari întârzieri pe proiectele de infrastructură mare, sunt proiecte delicate, un acord de mediu pentru astfel de instalaţii este greu de obţinut şi toate celelalte lucruri până la o instalaţie care să ne aducă în parametri pe care ni-i dorim", a evidenţiat Gabriel Moiceanu.

Potrivit preşedintelui Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare, unul dintre riscurile identificate privind tratarea deşeurilor este generarea a din ce în ce mai multe cantităţi pentru valorificare energetică şi nu există industrie pe acest sector.

"Este nevoie să dezvoltăm sau să gândim mecanisme, inclusiv în termocentrale, să mergem în încălzire publică, să mergem în zona valorificare energetică fără emisii, că avem soluţii. Să deschidem această posibilitate să gestionăm deşeurile pe valorificare energetică chiar în SMID-urile pe care le avem delegate, astfel încât să ne asigurăm energia pentru tratarea deşeurilor la nivel de centru de management. (...) Toată lumea vorbeşte de reciclare, pe mine mă distrează că vorbesc de colectare selectivă, dar noi trebuie să facem colectare separată, să separăm la sursă, să facem colectare separată, nu selectivă", a concluzionat Moiceanu. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)