USR a depus la Parlament un proiect care prevede că membrii conducerilor executive ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Băncii Naţionale a României (BNR) să beneficieze exclusiv de indemnizaţia cuvenită acestui statut, fără a mai putea avea şi indemnizaţia cuvenită membrilor Consiliilor de administraţie.

Proiectul modifică şi completează articolul 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi articolul 53 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

"Consiliul ASF aprobă organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare şi regulamentul intern şi stabileşte prin regulament propriu regimul şi principiile privind remunerarea preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui şi a vicepreşedinţilor, a membrilor neexecutivi ai Consiliului şi a personalului angajat. În baza acestuia, Consiliul hotărăşte nivelul remunerării membrilor săi neexecutivi şi a personalului angajat, cu luarea în considerare a nivelului remuneraţiei acordate unor poziţii şi funcţii similare din piaţa financiară", prevede proiectul.

Pe durata exercitării mandatului, preşedintele, prim-vicepreşedintele şi cei trei vicepreşedinţi ai ASF vor beneficia "exclusiv de remuneraţia aferentă acestui statut", mai stipulează iniţiativa legislativă.

Proiectul modifică şi articolul 53 din Statutul BNR în sensul că "membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României primesc indemnizaţii, cu excepţia membrilor care fac parte din conducerea executivă a Băncii Naţionale a României".

Deputatul USR Claudiu Năsui, unul dintre iniţiatorii proiectului, alături de parlamentarii Irineu Darău şi Andrei Miftode, a susţinut, luni, că ASF este "o instituţie foarte bună pentru a salariza activul de partid şi pentru a menţine această clasă de bugetar de lux".

"Se împlineşte aproape un an şi jumătate de când am început un proces juridic pentru a avea date care trebuie să fie publice despre salariile lor, sporuri şi despre cum ajung să aibă cele mai mari salarii din România de 15.000 - 16.000 euro pe lună net. Este o instituţie care astfel lasă foarte mult de dorit, dar care este foarte bună pentru a salariza activul de partid şi pentru a menţine această clasă de bugetar de lux", a explicat Năsui.

El a susţinut că a reuşit abia după un an să obţină contractul colectiv de muncă de la ASF.

"Pe lângă faptul că aveau câteva salarii în plus pe an, faţă de cele 12 pe care le primesc, la salarii exorbitante, în luna februarie anul trecut, şi-au mai adăugat încă două în acest contract. Un salariu de vacanţă şi unul pentru ziua ASF. Au ajuns de la 14 câte aveau, la 16 salarii pe an", a completat deputatul USR.

Claudiu Năsui a explicat că proiectul de lege depus "limitează aceste abuzuri ale clasei care devine parazitară şi îşi creşte privilegiile".

Senatorul Irinel Darău a afirmat, la rândul său, că patru membri din conducerea executivă a BNR şi cinci de la ASF încasează suplimentar "pentru aceeaşi muncă" o remuneraţie dublă, respectiv peste 2,2 milioane de lei anual.

"Guvernul Ciolacu vorbeşte de austeritate, adaugă axe şi refuză să taie privilegii pe care oamenii obişnuiţi din această ţară nu le au. (...) Pe lângă indemnizaţia lunară care bate spre 10.000 euro, este vorba şi de ASF şi de BNR, mai avem un fenomen, care se poate încadra nu numai la privilegii de lux, ci şi la nesimţire. Aceşti conducători ai ASF şi ai BNR cu salarii imense pentru ceea ce fac în funcţia lor executivă sunt membri de drept în consiliile de administraţie şi sunt plătiţi şi acolo. Aceste indemnizaţii sunt undeva la 4.000 de euro net pe lună. Este vorba patru membri executivi ai BNR şi cinci membri executivi de la ASF. Aceşti nouă oameni încasează suplimentar pentru aceeaşi muncă o remuneraţie dublă şi anume peste 2,2 milioane de lei anual", a explicat Darău.

El a susţinut că peste 500 de copii ar putea fi beneficia de programul "Masă caldă" dacă s-ar tăia aceste indemnizaţii duble.

Actul normativ este semnat de 35 de parlamentari USR şi neafiliaţi şi va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor este for decizional. AGERPRES/(A, AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)