Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, îi solicită, printr-o scrisoare, preşedintelui CSM, Simona Camelia Marcu, să supună plenului Consiliului analizarea regulamentului privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, în sensul dacă aceste norme corespund principiilor statului de drept.

"Vă solicit, doamnă preşedinte, ca, potrivit principiului cooperării instituţionale loiale, să supuneţi atenţiei plenului Consiliului Superior al Magistraturii regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, pentru a se analiza dacă acesta corespunde principiilor statului de drept, precum şi dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul la justiţie şi la dreptul la apărare", se arată în scrisoarea transmisă de Tăriceanu preşedintelui CSM.

El explică că s-a adresat preşedintelui CSM deoarece este "preocupat şi îngrijorat, totodată, de tot mai multe informaţii vehiculate intens în spaţiul public, care dezvăluie grave derapaje de la statul de drept şi care arată că există ameninţări directe la independenţa magistraţilor procurori şi judecători".

"Mă refer nu numai la protocoalele de lucru - adevărate instrumente de interferenţă şi presiuni asupra magistraţilor - încheiate de SRI nu numai cu DNA, ci şi cu alte instituţii ale sistemului judiciar, printre care şi ÎCCJ şi CSM. Am ales această cale de comunicare instituţională, deoarece la alegerea dumneavoastră ca preşedinte al CSM v-aţi declarat public disponibilitatea de a purta un dialog onest şi deschis cu celelalte puteri ale statului şi aţi pledat pentru echilibrul sistemului judiciar. Cu acelaşi prilej, aţi afirmat că CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente. Tema pe care v-o supun atenţiei şi care mă îngrijorează foarte mult este discrepanţa creată, pe de-o parte, între cadrul constituţional creat în urmă cu aproape trei decenii pentru garantarea dreptului la apărare al cetăţenilor şi a dreptului de a avea acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, cu complete formate din judecători competenţi, imparţiali şi independenţi şi, pe de altă parte, nesocotirea şi chiar încălcarea flagrantă pe diferite structuri ale sistemului judiciar a acestor drepturi constituţionale, pe care Adunarea Constituantă le-a ridicat la standardele europene ale Consiliului Europei şi UE", indică preşedintele Senatului.

Tăriceanu menţionează că zilnic apar noi informaţii despre "intervenţia unor organisme specializate ale SRI în activitatea magistraţilor procurori şi judecători, în pofida statutului acestora de magistraţi independenţi".

"Mi se pare extrem de grav că organisme de conducere din cadrul Ministerului Public, Curţi de Apel şi chiar ÎCCJ au acceptat - sub semnul cooperării tehnice de specialitate - amestecul direct al SRI, nu numai în fazele procesuale de cercetare şi urmărire penală, ci şi în activitatea propriu-zisă de judecată. Nu mă refer aici la dosarele în care au competenţă tehnică specializată şi recunoscută prin norme de procedură penală structuri ale SRI, ca organe de cercetare penală speciale, ci la numeroase alte dosare penale, întocmite cu probe furnizate de SRI în afara cadrului legal. Potrivit Constituţiei, înfăptuirea justiţiei este rezervată magistraţilor judecători, nicio altă autoritate publică neavând drept de intervenţie în actul de justiţie. Are puterea judecătorească nevoie de cooperarea - ca să nu spun intervenţia directă - a ofiţerilor SRI pentru a-şi îndeplini rolul constituţional şi pentru a apăra drepturile cetăţeanului? Au nevoie procurorii de caz să întocmească dosare de urmărire penală cu intervenţia directă şi nemijlocită a ofiţerilor SRI? În felul acesta, structuri speciale ale serviciului de informaţii au căpătat acces direct şi necondiţionat la dosarele astfel întocmite, ceea ce este un lucru inacceptabil într-un stat de drept", se mai arată în documentul citat.

Preşedintele Senatului precizează că întrebările nu sunt "retorice", el fiind convins că aceste întrebări şi le pun "foarte mulţi magistraţi şi orice cetăţean român".

"Cel care pierde aflând răspunsul la cele două întrebări este cetăţeanul simplu, reprezentat în Parlament de către senatori şi deputaţi. Este, mai ales, cetăţeanul aflat în proceduri judiciare, care nu are modalităţi practice de apărare, deşi Constituţia i le permite şi chiar i le garantează. Mă refer în acest context general, pe care nu mi-am propus să-l conturez în întregime, la Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai ÎCCJ la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, aprobat prin Hotărârea CSM 140/2014", afirmă Tăriceanu.

El adaugă că, potrivit art. 2 alin. (2) din acest regulament, "judecătorii, procurorii şi magistraţii asistenţi ai ÎCCJ sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, fără a avea certificat ORNISS, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut în anexa nr.1 la regulamentul respectiv".

"Nu este un secret că aceste informaţii clasificate sunt probe prevăzute ca atare în Codul de procedură penală şi care vor fi examinate şi verificate de către completul de judecători pe parcursul procesului penal. Prin normele prevăzute în regulament, judecătorul are acces la aceste documente numai sub condiţia semnării unui angajament, a cărui încălcare va atrage sancţiuni pe seama sa. Dacă un judecător nu semnează angajamentul, nu va putea analiza probele respective, fiind în imposibilitate de a înfăptui actul de justiţie în mod complet. Obligat să semneze un astfel de angajament pentru a putea evalua întregul material probator depus la dosar, judecătorul va fi nevoit să accepte o restrângere a independenţei sale. Este evident că obligaţia judecătorului de scaun de a semna un astfel de act îi încalcă independenţa pe care i-o recunoaşte Constituţia şi i-o garantează CSM", argumentează Tăriceanu în scrisoare.

El susţine că art. 2 alin. (2) din regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM 140/2014 încalcă Principiile de bază ale independenţei sistemului judiciar, elaborate de Naţiunile Unite în 1985, potrivit cărora "una dintre condiţiile existenţei statului de drept este tocmai respectarea independenţei justiţiei, or într-un stat de drept cetăţenii trebuie să aibă parte de un proces echitabil, în care persoana inculpată să aibă garantate toate mijloacele procesuale de apărare".

Tăriceanu explică, în continuare, că Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, în baza căreia CSM a elaborat regulamentul respectiv, nu prevede obligaţia magistraţilor procurori şi judecători de a semna vreun angajament de păstrare a secretului de stat şi de serviciu.

"Rezultă deci că regulamentul a adăugat în mod ilegitim la lege un text care nu conţine voinţă legislativă suverană. Oricine poate vedea aici grăuntele unui conflict juridic de natură constituţională între puterea legislativă şi Autoritatea Judecătorească - CSM, creat de Consiliul Superior al Magistraturii prin arogarea unui drept de legiferare, recunoscut prin Constituţie doar Parlamentului. Independenţa judecătorului este o problemă de statut al acestuia, or statutul magistraţilor judecători este stabilit prin lege, nu printr-un regulament aprobat prin hotărâre a CSM. Mă întreb de ce CSM a simţit nevoia de stabilire în sarcina magistraţilor a obligaţiei de semnare a angajamentului, în condiţiile în care Codul penal prevede măsuri suficiente pentru păstrarea confidenţialităţii datelor şi informaţiilor aflate în dosare penale?", completează Călin Popescu-Tăriceanu.

Preşedintele Senatului subliniază că "nicio dispoziţie din Codul de procedură penală nu prevede intervenţia altor autorităţi publice, în afara celor legitimate procesual, să participe chiar şi indirect la înfăptuirea actului de justiţie, or, prin controlul exercitat de SRI asupra modului în care judecătorii semnatari ai angajamentului utilizează probele aflate la dosar conţinând informaţii secrete, se încalcă grav independenţa justiţiei".

"Într-un stat de drept este inadmisibil ca serviciile de informaţii să recurgă la ingerinţe în dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată", evidenţiază Tăriceanu în scrisoarea adresată preşedintelui CSM. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)