logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: Seria ''Haiducii'' (1966-1971)

Image

Seria de filme ''Haiducii'', regizate de Dinu Cocea, cuprinde şase pelicule - ''Haiducii'' (1966), ''Răpirea fecioarelor'' (1968), ''Răzbunarea haiducilor'' (1968), ''Haiducii lui Şaptecai'' (1971), ''Zestrea domniţei Ralu'' (1971), ''Săptămâna nebunilor'' (1971). Primele trei filme îl au în centrul acţiunii pe haiducul Amza, iar următoarele trei - pe haiducul Anghel Şaptecai.

Filmul "Haiducii" este primul din seria cu acelaşi nume, realizat în 1966. Acţiunea se petrece în Muntenia secolului al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă, Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), şi ajunge la ocnă. Ros de ambiţii şi însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot (Fory Etterle) şi devine căpitan de arnăuţi. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, a jurat să se răzbune pe cel care l-a vândut, potrivit site-ului tvr.ro.

 


"Haiducii" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle şi Ion Finteşteanu.

***

Filmul "Răpirea fecioarelor" este al doilea film al seriei, realizat în 1968. Personajul principal, Amza, este interpretat de Emanoil Petruţ, după ce, în primul film al seriei, îl interpretase Ion Besoiu. La începutul secolului al XIX-lea, printr-o înţelegere tacită cu doamna Haricleea (Olga Tudorache), care doreşte să-şi îndepărteze soţul de la tron, bandele lui Pazvanoglu (George Constantin), paţă de Vidin, atacă satele şi răpeşte tinere fete pentru a le duce în harem. Haricleea îşi trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza (Emanoil Petruţ) îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din ţara cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutaţi de Aniţa (Marga Barbu), pătrund în palatul paşei şi eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis, se arată în prezentarea filmului de pe site-ul tvr.ro.

 

Foto: (c) cinemaraton.ro 


"Răpirea fecioarelor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Gheorghe Ionescu-Gion şi Florin Scărlătescu.

***

Filmul "Răzbunarea haiducilor" este al treilea film al seriei, realizat în 1968. Acţiunea se petrece în Muntenia, la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soţului ei, dotată cu bijuteriile cumpărate din banii furaţi de la boieri, doamna Haricleea Hangerli (Olga Tudorache) vrea să ajungă la "Stambul" pentru a răscumpăra tronul şi ca fiul ei să fie numit domnitor al ţării. Astfel, într-un mic port dunărean, Haricleea Hangerli şi Maria, fata vel-vistiernicului Dudescu şi nepoata Haricleei, care e gata sa facă orice pentru a intra în posesia averii luate de la tatăl ei, se îmbarcă în taină pe un vas austriac. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea şi o aruncă în Dunăre. Spre marea ei dezamăgire, în geamantanul în care bănuia că se află averea, găseşte capul lui Hangerli. Între timp, pentru a reintra în graţiile sultanului, Pazvanoglu, paşa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiţi din satele româneşti de pe malul Dunării. Corabia paşei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordaţi pe o altă corabie, furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci şi români, iar în final haiducii reuşesc să-i ducă pe copii în satele de unde fuseseră furaţi, arată site-ul tvr.ro.

 

Foto: (c) cinemaraton.ro 


"Răzbunarea haiducilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu şi Jean Constantin.

***

 


Filmul "Haiducii lui Şaptecai" este al patrulea film al seriei, realizat în 1971, şi îl are în centrul acţiunii pe haiducul Anghel Şaptecai (Florin Piersic), care a devenit căpetenie după ce Amza, eroul primelor părţi ale seriei "Haiducilor", moare. Pentru a-i oferi fiicei sale, domniţa Ralu (Aimee Iacobescu), bijuteriile dorite, Caragea Vodă (Nucu Păunescu) instituie un nou bir. Anghel se ridică în apărarea ţăranilor împovăraţi şi porneşte pe urmele banilor. Îndemnat de ibovnica lui, Aniţa (Marga Barbu) să plece spre "Stambul", Anghel cade pradă unei diversiuni şi, capturat de Mamoulos (Colea Răutu), este trimis în temniţă. Personajul negativ se dovedeşte a fi chiar tatăl lui Anghel. Mamoulos nu-şi poate ucide fiul, de aceea îl pune să jure că va părăsi ţara. Singurul scop al lui Mamoulos este obţinerea caftanului boieresc pentru care trebuie să ducă la îndeplinire poruncile lui Caragea Vodă, care vrea să îi facă pe plac fiicei sale. Din film nu lipsesc personajele Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), care au fost în centrul acţiunilor din precedentele trei filme ale seriei, scrie site-ul cinemagia.ro.
 

Foto: (c) cinemaraton.ro 


"Haiducii lui Şaptecai" a fost realizat după un scenariu de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.

***

Filmul "Zestrea domniţei Ralu" este al cincilea film al seriei, realizat în 1971. După o spectaculoasă evadare pusă la cale de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel (Florin Piersic) porneşte din nou pe urmele banilor. Răpind-o pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), Anghel cere în schimbul eliberării bijuteriile cumpărate de soţul ei, Ianis (Constantin Codrescu) la Viena. După o serie de întâmplări spectaculoase, Anghel reuşeşte să fure preţioasa zestre a domniţei Ralu (Aimee Iacobescu), scrie site-ul www.metalhead.ro.

"Zestrea domniţei Ralu" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Carmen Maria Strujac, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.

***

Filmul "Săptămâna nebunilor" este al şaselea film al seriei, realizat în 1971. Ceata lui Anghel (Florin Piersic) vinde zestrea domniţei Ralu (Aimee Iacobescu) pentru a cumpăra arme pentru oamenii lui Tudor Vladimirescu, armată căreia haiducii hotărăsc să i se alăture. Cele mai multe secvenţe surprind atmosfera încordată de la curtea lui Caragea Vodă, iar acţiunea are în centru caseta cu "giuvaiericale". Anghel este prins de Mamoulos (Colea Răutu) şi este torturat de oamenii acestuia, dar reuşeşte să scape din temniţă, urmându-şi drumul. Ajutat de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) şi alţi haiduci, Anghel îşi vede scopul atins. Soţul lui Caliopi, Ianis, îl roaga pe Caragea Vodă să îl ajute să-şi recupereze nevasta din mâinile haiducului Anghel Şaptecai, dar pe domnitor nu-l mai interesează decât să păstreze tronul ori să fugă. Între Anghel şi Caliopi se naşte o idilă, spre disperarea Amiţei, care tot încerca să-l facă pe Anghel să renunţe la haiducie şi să se însoare cu ea.

 

Foto: (c) cinemaraton.ro 


"Săptămâna nebunilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac şi Colea Răutu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea) 

Afisari: 617

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 24-05-2026 12:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 70 de ani de la prima ediție a concursului muzical Eurovision (24 mai 1956)

Prima ediția e concursului Eurovision a avut loc pe 24 mai 1956, la Lugano, Elveția, cu șapte țări participante (Olanda, Elveția, Belgia, Germania de Vest, Franța, Luxemburg și Italia). Concursul muzical a fost transmis, în fiecare an, fără întrerupere, continuitate ce i-a conferit statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume. &Icir

Documentare 24-05-2026 11:00

24 mai - Ziua europeană a parcurilor naturale

Ziua europeană a parcurilor naturale, marcată la 24 mai, a fost lansată în 1999 de Federația EUROPARC și își propune să sublinieze importanța acestor arii protejate pentru politicile privind natura, conservarea și gestionarea durabilă.

Documentare 24-05-2026 10:00

24 mai - Ziua Internațională a Markhorului / Capra falconeri (ONU)

Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 24 mai drept Ziua Internațională a Markhorului (Capra falconeri), fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024, menționează https://www.un.org/. Markhorul (Capra falconeri) este o specie emblematică și semnificativă din punct de vedere ecologic, întâl

Documentare 24-05-2026 09:00

CM2026: Cupa Mondială din 1962, pe scurt

* Ediţia cu numărul şapte a Cupei Mondiale de fotbal a fost găzduită de statul sud-american Chile şi s-a desfăşurat între 30 mai şi 17 iunie 1962, arată fifa.com. În premieră, echipele care terminau grupa cu acelaşi număr de puncte urmau să fie departajate de golaveraj.  * Numărul de ţări înscrise în preliminarii, disputate între

Documentare 24-05-2026 08:00

24 mai - Ziua limbii bulgare

La 24 mai este marcată Ziua limbii bulgare, instituită prin Legea nr. 100/2015. În această zi sunt sărbătoriți Sfinții Chiril și Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară, potrivit http://www.cdep.ro/. Senatul a

Documentare 24-05-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 24 mai

Ortodoxe Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași; Duminica a 7-a după Paști Greco-catolice Duminica a 7-a a Paștilor. Sf. Cuv. Simeon din Muntele Minunat Romano-catolice Coborârea Sf. Duh (Rusaliile) Sf. Fecioară Maria, Ajutorul Creștinilor

Documentare 24-05-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 mai

Este a 144-a zi a anului 2026. Au mai rămas 221 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 46 m. Luna răsare la 13 h 53 m și apune la 02 h 22 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 23-05-2026 11:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la deschiderea grădinii zoologice 'Bergzoo' (23 mai)

Bergzoo Halle, cunoscută oficial ca 'Zoologischer Garten Halle', este o instituție zoologică din Germania, faimoasă, în special, datorită amplasării sale neobișnuite pe Reilsberg, un deal de aproximativ 130 de metri altitudine situat în nordul orașului Halle din landul Saxonia-Anhalt. Grădina zoologică a fost inaugurată la 23 mai 1901, potr

Documentare 23-05-2026 10:00

DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea cardinalului Lucian Mureșan (23 mai)

Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, a fost cel de-al treilea cardinal român, după cardinalul Iuliu Hossu și cardinalul Alexandru Todea. Cardinalul Iuliu Hossu a fost creat cardinal 'in pectore' la 28 aprilie 1969 de Papa Paul al VI-lea, iar cardinalul

Documentare 23-05-2026 09:30

DOCUMENTAR: Cinci ani de la moartea autorului și ilustratorului de cărți pentru copii, Eric Carle (23 mai)

Autor și ilustrator, Eric Carle a publicat peste 70 de cărți pentru copii. Este probabil cel mai bine cunoscut pentru scrierea și ilustrarea cărții 'Omida mâncăcioasă' (1969), care a câștigat numeroase premii atât în SUA, cât și în străinătate. Eric Carle spera, ca prin cărțile sale, să ofere copiilor oportunitatea de a învăț

Documentare 23-05-2026 09:00

23 mai - Noaptea Muzeelor 2026, ediția a 22-a

Noaptea Muzeelor 2026, ediția a 22-a, are loc pe 23 mai, sub genericul 'O noapte. Toate muzeele. Uși deschise'. În țara noastră, 330 de muzee din 39 de județe își deschid porțile dincolo de programul obișnuit. Sunt organizate ghidaje, ateliere, expoziții speciale, concerte de cameră și proiecții - toate cu intrare majoritar gratuită, se arată pe site-ul o

Documentare 23-05-2026 08:00

CM2026: Cupa Mondială din 1958, pe scurt

* În premieră, turneul final al Cupei Mondiale de fotbal a fost găzduit de o ţară din Scandinavia. Ajunsă la ediţia cu numărul şase, competiţia s-a jucat în Suedia, între zilele de 8 şi 29 iunie 1958, conform fifa.com. * Pentru calificarea la turneul final din Suedia, s-au înscris în competiţie, pentru prima dată în istorie, pest

Documentare 23-05-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 mai

Ortodoxe Sf. Ier. Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf. Mironosiță Maria lui Cleopa Greco-catolice Sf. Cuv. Ep. m. Mihail al Sinadelor Romano-catolice Sf. Dezideriu, ep. m. Sfântul Ierarh Mihail Mărturisitorul, episcop al Sinadei,

Documentare 23-05-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 mai

Este a 143-a zi a anului 2026. Au mai rămas 222 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 41 m și apune la 20 h 45 m. Luna răsare la 12 h 42 m și apune la 02 h 01 m. Luna la Primul Pătrar la 14 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 22-05-2026 15:09

Retrospectiva evenimentelor interne 18-22 mai 2026

Consultările dintre președinte și partide privind desemnarea premierului, anunțul Ministerului Apărării conform căruia un avion românesc din patrula aeriană a NATO a doborât o dronă în Estonia, anunțul privind semnarea de către Comisia Europeană a acordului SAFE cu România, adoptarea unei hotărâri de guvern de desecretizare a arhivelor M