Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, a fost cel de-al treilea cardinal român, după cardinalul Iuliu Hossu și cardinalul Alexandru Todea. Cardinalul Iuliu Hossu a fost creat cardinal 'in pectore' la 28 aprilie 1969 de Papa Paul al VI-lea, iar cardinalul Alexandru Todea, la 28 iunie 1991 de Papa Ioan Paul al II-lea. (sursa: https://ercis.ro)

S-a născut la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare. A urmat studiile primare (I-VI) în localitatea natală (1938-1944), apoi liceul Gheorghe Șincai din Baia Mare, clasele I-IV de liceu (1944-1948). Între 1948-1951, urmează o școală de prelucrare a lemnului (mobilă fină) în Baia Mare, cu activitate la locul de muncă, și în paralel susține examenele la forma de învățământ fără frecvență, pentru completarea claselor liceale. Din 1951 până în 1954, satisface serviciul militar, în timpul căruia urmează, la Turnișor (Sibiu), școala de ofițeri de aviație. (sursa: https://www.bru.ro)

La sugestia episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, în anul 1955, episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Márton Áron, acceptă să primească cinci tineri greco-catolici, între care se afla și Lucian Mureșan, la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia, de unde Lucian Mureșan, în anul IV de studii, a fost exmatriculat de Departamentul Cultelor, arată sursa menționată anterior.

Revenind în locurile natale, a lucrat zece ani în cariera de piatră Limpedea din Ferneziu, după care s-a transferat la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, în cadrul Consiliului Județean Maramureș, unde a lucrat până la pensionare, în iunie 1990.

În urma eliberării episcopilor greco-catolici din închisori, prin decretul de grațiere din 1964, Lucian Mureșan a fost hirotonit preot, în 19 decembrie 1964, de episcopul auxiliar al Maramureșului, Ioan Dragomir (consacrat episcop fără acordul autorităților comuniste), devenind astfel preot clandestin, continuând, în același timp, să lucreze mai întâi în cariera de piatră și apoi la Direcția de Drumuri și Poduri. În urma morții episcopului Ioan Dragomir (25 aprilie 1985), a fost numit și instalat, de mitropolitul Alexandru Todea, Ordinarius al Diecezei de Maramureș.

După reintrarea în legalitate a Bisericii Române Unite cu Roma, prin Decretul nr. 9 din 31 decembrie 1989, Lucian Mureșan va fi promovat în ierarhia ecleziastică și îi vor fi încredințate noi misiuni.

Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Episcop de Maramureș în 3 martie 1990, iar consacrarea episcopală a avut loc la Baia Mare. La mai puțin de patru ani, în 4 iulie 1994, ca urmare a retragerii cardinalului Alexandru Todea din motive de sănătate, Papa Ioan Paul al II-lea îl numește Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, fiind instalat la Blaj în 24 august 1994. Ascensiunea sa ierarhică va urma ridicarea Bisericii Române Unite cu Roma la demnitatea de Biserică Arhiepiscopală Majoră, decisă de Papa Benedict al XVI-lea prin Bula Ad totius Dominici gregis din 14 decembrie 2005. Același pontif îi conferea mitropolitului Lucian Mureșan demnitatea de Arhiepiscop Major. (sursa: https://www.vaticannews.va)

În cadrul Consistoriului Ordinar Public din 18 februarie 2012, Papa Benedict al XVI-lea a creat 22 de noi cardinali ai Bisericii Catolice, printre care și arhiepiscopul major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Lucian Mureșan. (sursa: https://bisericaromanaunita.ro)

A exercitat funcția de președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România în mandatele 1998-2001, 2004-2007, 2010-2013, 2017-2020, 2022-2025.

A fost ales, în 2012, membru de onoare al Academiei Române. În iunie 2015, președintele României, Klaus Iohannis, i-a înmânat, la Blaj, Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Ofițer, acordat cu prilejul împlinirii unui sfert de secol de episcopat.

Cardinalul Lucian Mureșan a încetat din viață în 25 septembrie 2025, la vârsta de 94 de ani. A fost înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală Majoră 'Sfânta Treime' din Blaj. La funeralii, la care au fost prezenți sute de credincioși, a participat și președintele României, Nicușor Dan.

În catedrală, în altar, se mai află rămășițele pământești ale ctitorului său, episcopul Inocențiu Micu Klein. De asemenea, tot în altar au fost depuse, în 2013, osemintele episcopului Atanasie Anghel, primul ierarh unit al Bisericii Greco-Catolice din Transilvania. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)