Primul zbor comercial al noii rachete Vega-C s-a încheiat cu un eşec, marţi seara, la scurt timp după lansarea de la Centrul Spaţial Kourou din Guyana Franceză, o nouă lovitură pentru accesul Europei în spaţi.

Deja victime ale întârzierilor lansatorului Ariane 6 şi ale imposibilităţii utilizării rachetei Soiuz după invadarea Ucrainei de către Rusia, Europa este lipsită de soluţii pe termen scurt pentru lansarea sateliţilor săi, Vega-C riscând să rămână la sol pe toată perioada investigării cauzelor eşecului.

La scurt timp după decolare, marţi, la ora locală 22:47 (01:47 GMT), traiectoria lansatorului a deviat de la cea stabilită, apoi datele telemetrice au încetat să mai ajungă în camera de control de la Centrul Spaţial Kourou.

Lansată deasupra Oceanului Atlantic, racheta tocmai depăşise 100 de kilometri altitudine şi se afla la puţin peste 900 de kilometri nord de Kourou.

Nu a fost precizat imediat dacă dispozitivul de distrugere al rachetei a fost activat sau dacă aceasta s-a prăbuşit în mare.

"Misiunea este pierdută", a declarat cu tristeţe Stéphane Israel, preşedintele Arianespace, compania responsabilă cu operarea şi comercializarea lansatoarelor europene.

"La aproximativ 2 minute şi 27 de secunde după decolare, a avut loc o anomalie la Zefiro 40", a doua treaptă a lansatorului, "punând capăt misiunii Vega-C", a precizat compania într-un comunicat.

"Analizele datelor sunt în curs de desfăşurare pentru determinarea motivelor acestui eşec", a adăugat Arianespace. Un briefing de presă este programat miercuri la Kourou, la ora locală 12:00 (1500 GMT).

Dacă înmulţirea numărului de lansări spaţiale din ultimii ani, în special sub impulsul companiei americane SpaceX, tinde să banalizeze aceste acţiuni, eşecul european reaminteşte complexitatea acestui demers.

"Îmi pare tare rău să aflu asta. Lansatoarele mici sunt mult mai complicate decât consideră majoritatea oamenilor", a scris pe Twitter Peter Beck, şeful companiei Rocket Lab, care efectuează servicii de lansare pe orbită a sateliţilor mici.

Vega-C urma să plaseze pe orbită doi sateliţi Airbus de observare a Pământului, Pléiades Neo 5 şi 6, care ar fi permis obţinerea de imagini din orice punct de pe glob de mai multe ori pe zi, la o rezoluţie de 30 de centimetri.

Este, de asemenea, o lovitură pentru gigantul european, care a dezvoltat acest program cu fonduri proprii şi ale cărui servicii sunt vândute atât companiilor, cât şi armatei.

Sateliţii care oferă venituri comerciale sunt în general asiguraţi. La solicitarea AFP Airbus nu a făcut comentarii.

Programat iniţial la 24 noiembrie, acest zbor a fost amânat cu o lună din cauza unui element defect "legat de coif", a declarat Stéphane Israel pentru AFP. Fără legătură, deci, cu eşecul din noaptea trecută.

Acesta a fost primul zbor comercial al rachetei Vega-C după lansarea-test reuşită, la 13 iulie.

Capabilă să plaseze pe orbita polară de referinţă o încărcătură de 2,2 tone, Vega-C este prezentată drept sora mai mică a rachetei Ariane 6, cu care împărtăşeşte elemente comune, pentru a permite Europei să fie mai competitivă pe o piaţă în plină expansiune.

Aproximativ 24.500 de sateliţi ar trebui să fie lansaţi până în 2031, de aproape cinci ori mai mulţi decât în ultimul deceniu, potrivit companiei de specialitate Euroconsult.

Vega-C - "C" de la "consolidare", conform contractorului său industrial principal, compania italiană Avio - este o versiune îmbunătăţită a lansatorului uşor Vega, care a fost lansat de 20 de ori (inclusiv două eşecuri) din 2012. Preţul acţiunilor Avio a scăzut cu 9,45% imediat după ora 10:00.

Etapa Zefiro 40, implicată în eşecul lansării, a fost dezvoltată special pentru Vega-C, spre deosebire de alte părţi ale lansatorului care sunt comune cu Ariane 6 (treapta principală P120C) sau cu Vega.

Pentru Agenţia Spaţială Europeană (ESA), responsabilă de programele lansatoarelor europene, acesta este un nou eşec.

Au mai rămas doar două Ariane 5 de lansat, iar amânarea până la sfârşitul anului 2023 a zborului inaugural al rachetei Ariane 6, programat iniţial pentru 2020, îi privează pe europeni de accesul pe orbită geostaţionară, la o altitudine de 36.000 de kilometri, şi de capacitatea de a trimite cele mai grele sarcini utile în spaţiu.

În lipsa accesului la lansatorul de dimensiuni medii Soiuz, ale cărui misiuni Arianespace le-a comercializat în numele clienţilor internaţionali până în februarie, ESA a fost nevoită să apeleze la SpaceX pentru a lansa două misiuni ştiinţifice.

Vega-C trebuie să asigure o parte din misiunile delegate anterior către Soiuz. În calendarul său sunt planificate 12 lansări, pe lângă două lansări ale rachetei Vega, versiunea anterioară.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a anunţat în noiembrie un buget de aproape 17 miliarde de euro pentru următorii trei ani, în creştere netă faţă de perioada precedentă, dar sub pragul de 18,5 miliarde de euro cerut de directorul său general, Josef Aschbacher. După negocieri dure, cele 22 de ţări membre, ai căror reprezentanţi s-au reunit timp de două zile la Paris, au decis să adopte o anvelopă bugetară de 16,9 miliarde de euro, în creştere cu 17% în raport cu ultimii trei ani. Bugetul anunţat este dedicat finanţării programelor de explorare spaţială (2,7 miliarde de euro), de observare a Terrei, mai ales pentru a măsura şi a supraveghea schimbările climatice (2,7 miliarde de euro), precum şi pentru lansatoarele spaţiale, în special pentru modernizarea rachetelor Ariane 6 şi Vega-C (2,8 miliarde de euro). AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Space.com / Facebook.com