Un fragment de mandibulă cu şapte dinţi descoperit într-o peşteră din Israel reprezintă ceea ce oamenii de ştiinţă numesc cea mai veche rămăşiţă de Homo sapiens găsită în afara Africii, aceasta demonstrând că strămoşii noştri au păşit în afara acestui continent mult mai devreme decât se credea anterior, informează Reuters şi DPA.

Cercetătorii au anunţat joi descoperirea fosilei având o vechime estimată între 177.000 şi 194.000 de ani - datată pe baza a trei metode ştiinţifice - şi au declarat că dinţii prezintă trăsături de Homo sapiens care nu se regăseau la rudele apropiate umane în viaţă la acea vreme, inclusiv la neanderthalieni.

Partea stângă fosilizată a mandibulei superioare aparţinând unui adult tânăr - sexul persoanei este deocamdată incert - provine din peştera Misliya de pe versantul vestic al Muntelui Carmel, situat la circa 12 kilometri sud de Haifa.

În peştera de dimensiuni mari, în prezent prăbuşită dar care a fost locuită de oameni, au fost descoperite de asemenea lame şi alte instrumente din piatră sofisticate la acea vreme, mai multe vetre şi oase de animale carbonizate.

Homo sapiens a apărut în Africa, cele mai vechi fosile având circa 300.000 de ani. Un moment hotărâtor a fost cel în care specia noastră s-a aventurat în afara Africii ceea ce a dus la popularea colţurilor îndepărtate ale globului.

Această descoperire dă înapoi ceasul istoriei omului cu cel puţin 50.000 de ani, potrivit cercetătorilor.

Până în prezent, cele mai vechi fosile de Homo sapiens găsite în afara Africii provin din alte două peşteri din Israel, Skhul şi Qafzeh, una dintre acestea aflându-se tot în zona Muntelui Carmel, având o vechime estimată între 90.000 şi 120.000 de ani.

Recenta descoperire susţine teza potrivit căreia oamenii ar fi migrat din Africa urmând o rută nordică, prin valea Nilului şi coasta estică a Mediteranei, nu pe o rută sudică de-a lungul strâmtorii Bab el-Mandeb, coasta sudică a Arabiei Saudite, pe subcontinentul indian şi Asia de Est, a declarat paleoantropologul Israel Hershkovitz din cadrul Universităţii din Tel Aviv, cel care a condus studiul.

''Este o descoperire interesantă ce confirmă alte sugestii ale unei migraţii timpurii din Africa'', a adăugat la rândul său paleoantropologul Rolf Quam de la Universitatea Binghamton din New York, coautor al cercetării publicate în jurnalul Science.

''Acum deţinem în sfârşit fosila care reprezintă dovada acestei migraţii, pe lângă concluziile trase din cercetările ADN-ului şi a siturilor arheologice'', a adăugat Quam făcând referire la studiile genetice care au sugerat că o migraţie din Africa a avut loc cu cel puţin 220.000 de ani în urmă şi probabil chiar mai devreme.

Hershkovitz este de părere că Homo sapiens ar fi putut apărea în urmă cu aproximativ 500.000 de ani.

''Întreaga naraţiune a evoluţiei Homo sapiens trebuie împinsă înapoi în timp cu cel puţin 100.000-200.000 de ani'', a declarat acesta. ''Cu alte cuvinte, dacă oamenii moderni au început să călătorească în afara Africii în urmă cu circa 200.000 de ani, înseamnă că ei au apărut în Africa în urmă cu cel puţin 300.000-500.000 de ani'', a adăugat specialistul.

Anterior, majoritatea antropologilor a ajuns la concluzia că omul modern a evoluat în Africa în urmă cu circa 160.000-200.000 de ani şi a început să migreze în afara Africii acum aproximativ 100.000 de ani.

''Această descoperire... modifică în totalitate viziunea noastră cu privire la dispersia omului modern şi la istoria evoluţiei acestuia'', a precizat Hershkovitz.

Este foarte probabil ca oamenii din Misliya să fi dus o viaţă nomadă mutându-se în funcţie de deplasarea speciilor de animale pe care le vânau sau de anotimpuri, a explicat Quam.

''Ei erau vânători experimentaţi de specii mari printre care se numărau vite sălbatice, căprioare şi gazele. De asemenea, utilizau intens materiale vegetale, inclusiv probabil pentru amenajarea zonelor de dormit'', a adăugat Quam.

AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)