Sunt 20 de milioane de miliarde pe Terra, repartizate în 15.000 de specii și cântăresc împreună mai mult decât toate păsările și mamiferele sălbatice: furnicile sunt prietenele omului și își datorează evoluția, mai mult decât se credea până acum, variațiilor climatice din trecutul planetei noastre, informează AFP.

'Furnicile fac parte dintre acele mici organisme pe care nu le vedem neapărat, pentru că sunt adeseori foarte mici și, de asemenea, pentru că le considerăm adeseori doar ca pe niște muncitoare', a declarat Julie Campana, principala autoare a unui studiu publicat miercuri în Royal Society Open Science.

Furnicile au apărut în urmă cu 140 de milioane de ani și, de atunci, joacă fără încetare un rol esențial în ecosistem.

'Ele au roluri ecologice foarte diversificate, care variază de la dispersarea semințelor în păduri - ceea ce permite reînnoirea plantelor, a arborilor - și până la aerarea solurilor prin galeriile pe care unele specii le sapă pentru a-și construi mușuroaiele', a explicat această cercetătoare franceză de la Muzeul Național de Istorie Naturală și colaboratoare la Centrul Național de Cercetări Științifice (CNRS) în cadrul Institutului Științelor Evoluției din Montpellier.

Biotice și abiotice

În ansamblu, specierea speciilor - procesul evolutiv care duce la apariția unor specii noi - este influențată de factorii de mediu, adică de ansamblul elementelor care compun un mediu. Acești factori pot fi de două tipuri: biotici și abiotici.

Factorii biotici sunt constituiți din ființele vii, precum plantele, animalele, ciupercile și bacteriile. Factorii abiotici sunt elementele non-vii precum lumina, apa, temperatura, solul și aerul.

'Am vrut să știm cum au putut atât de multe specii să apară în decursul acestor 140 de milioane de ani. Așadar, am căutat să înțelegem care factori de mediu au putut să favorizeze apariția sau, din contră, dispariția anumitor specii', a explicat aceeași cercetătoare.

Consensul științific afirmă de vreme îndelungată că diversificarea furnicilor a fost în principal o consecință a dezvoltării plantelor cu flori (angiosperme). Acestea din urmă, oferind adăpost și hrană pentru furnici și dispunând de un număr mare de 335.000 de specii, le-au deschis calea către diversificare.

'Efectiv, plantele cu flori rămân un factor de mediu determinant în dinamica diversificării furnicilor, dar nu este singurul', a explicat Julie Campana.

Pentru studiul lor, cercetătorii au clasificat mai întâi 15.000 de specii de furnici în 30 de grupuri, cu proprietăți apropiate.

Apoi au supus aceste grupuri unor diverse scenarii posibile de diversificare, combinând patru variabile de mediu: două pentru factorii biotici (plante cu flori și plante cu semințe dezvelite - gimnosperme) și două pentru factorii abiotici (temperatură și nivelul mării).

'Seamănă puțin cu scenariile făcute de GIEC, scenariile privind evoluția climei. Am testat diferite scenarii de diversificare cu cele patru variabile separate. Grație unor metode probabilistice, am determinat care scenarii puteau explica cel mai bine ceea ce observăm astăzi în termeni care vizează diversitatea furnicilor', a explicat cercetătoarea franceză.

Nivelul mării

Se pare că variațiile climatice, în special, adică cele ce vizează nivelul mării și temperaturile, au jucat un rol mai important decât ceea ce s-a presupus în trecut.

'Am subestimat puțin până în prezent influența acestor factori de mediu mai degrabă fizici. Însă studiul nostru evidențiază mai ales faptul că mediul est multiplu', a subliniat Julie Campana.

Acele variații trecute ale nivelului mării pot astfel explica istoria evolutivă a grupului Solenopsidini, căruia îi aparține special Adelomyrmex coco. Însă variațiile de temperatură au fost cele care au favorizat dezvoltarea grupului Heteroponerini, din care face parte specia Heteroponera imbellis.

Deși angiospermele se află într-adevăr la originea abundenței grupului Leptanillini, căruia îi aparține specia Leptanilla japonica, diversificarea plantelor cu semințe dezvelite (gimnosperme) este elementul care a favorizat, de exemplu, grupul Dolichoderini, din care face parte specia Dolichoderus quadridenticulatus.

În contextul actual al unor dereglări climatice rapide, noul studiu le permite oamenilor de știință să înțeleagă mai bine influența variațiilor de mediu asupra declinului actual al biodiversității și să ghideze acțiunile de conservare. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)