Giganții din industria noilor tehnologii promovează cu seriozitate ideea trimiterii în spațiu a centrelor de date, impunătoare și mari consumatoare de energie, pe care le construiesc cu greu pe Terra, mizând pe faptul că plasarea lor pe orbită va permite o mai bună captare a energiei solare și va alimenta totodată cursa frenetică de dezvoltare a inteligenței artificiale (AI), informează AFP.

Odată cu decizia lui Elon Musk de a absorbi xAI - compania lui de AI - în cadrul companiei sale aerospațiale SpaceX, se impune o întrebare: reprezintă aceste centre de date pe orbita Pământului o perspectivă viabilă sau o idee nebunească?

Care sunt actorii declarați în acest sector?

Mai mult de zece start-upuri, lideri în domeniul aerospațial și mari grupuri tehnologice sunt activ implicate în teste și planificarea de infrastructuri.

Încurajat de progresele SpaceX pe piața lansărilor de rachete, directorul general al acestei companii, Elon Musk, evocase deja în noiembrie 2025 posibilitatea de a folosi SpaceX pentru a lansa centre de date în spațiu.

Tesla, constructorul de automobile electrice, condus de același miliardar, și-a reorientat o parte a activității către roboții umanoizi, care ar putea, în viziunea futuristă a lui Elon Musk, să constituie echipele de mentenanță pe orbită pentru aceste centre.

La sfârșitul anului 2025, start-upul american Starcloud a plasat pe orbită un satelit de mărimea unui frigider care conține procesoare (GPU) ale principalului producător de cipuri pentru AI, Nvidia, care a ținut să salute 'începuturile cosmice' ale mini-centrelor de date.

În paralel, Google a prezentat tot în toamna din 2025 proiectul privind lansarea unor sateliți de testare la începutul anului 2027, în cadrul proiectului său Suncatcher, care are ambiția de a crea centre de date spațiale alimentate cu energie solară.

Blue Origin, compania spațială înființată de patronul grupului Amazon, Jeff Bezos, promite la rândul ei proiectul TeraWave, o rețea de mare viteză instalată în spațiu, care le va permite centrelor de date de pe Terra să comunice în sistem wireless și de la un capăt la altul al globului.

De ce să privim spre cer?

Atuul major al spațiului constă în alimentarea cu energie electrică, întrucât există posibilitatea de plasare a sateliților pe un plan orbital ce rămâne în permanență expus la lumina Soarelui, fără să treacă niciodată în umbra Pământului. Și acestea nu mai au nevoie de sisteme de climatizare.

Construirea de centre de date în spațiu permite, de asemenea, să se evite cumpărarea de terenuri, respectarea reglementărilor locale și opoziția localnicilor, un sentiment în creștere în Statele Unite, unde consumul masiv de energie al depozitelor gigantice în care se află astfel de servere a fost acuzat că a dus la creșterea prețurilor din facturi.

Susținătorii acestor proiecte spațiale consideră că centrele de date orbitale ar fi mai puțin nocive pentru mediu, odată amortizată poluarea generată de lansările lor în spațiu.

Proiectele actuale se bazează pe constelații de sateliți ce vor fi plasați pe orbita joasă a Pământului (LEO), suficient de apropiați unii de ceilalți pentru a asigura o conexiune fără fir stabilă. Laserele ar asigura, apoi, legătura cu sistemele informatice terestre.

Care sunt obstacolele?

Până acum, costul transportului era principala frână. Însă Starship, megaracheta reutilizabilă dezvoltată de SpaceX, cu o capacitate de transport masivă, promite să reducă factura lansărilor în spațiu.

Cu toate acestea, 'dacă ați văzut o fermă de servere recent: ele sunt grele!', a temperat discuția Matt Garman, patronul AWS, lider în sectorul informaticii online.

'Știu că Elon spune că va lansa 1 milion de sateliți sau ceva de genul ăsta', dar 'el nu are suficient de multe rachete pentru asta, deci suntem încă departe de așa ceva', a comentat el, marți, la evenimentul Cisco AI.

'Cred că vor fi necesare, probabil, ameliorări în termeni de eficacitate și de costuri', a continuat Matt Garman.

Alte obstacole tehnice rămân de înfruntat, mai ales rezistența la radiații și la temperaturile extreme, precum și riscul de coliziune cu deșeuri spațiale și costul reparațiilor (cu sau fără roboți).

'Dacă AI nu crește în mod exponențial, atunci spațiul nu va avea sens în viitorul imediat; însă cred că AI va crește în mod exponențial', a dat asigurări Philip Metzger, profesor de fizică la Universitatea Florida și fost om de știință la NASA, într-un mesaj distribuit pe rețeaua de socializare X. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)